Cercetătorii clujeni salvează de radon sute de oameni

O echipă de specialişti de la UBB a demarat un proiect în premieră naţională, care îi va scăpa pe locuitorii caselor din zona minei uranifere Băiţa de expunerea la gazul care produce cancer.

 Concentraţii mari de radon - gaz care produce cancer şi alte boli grave la plămâni - se găsesc peste tot, chiar şi în câteva locuinţe din localităţi clujene, motiv pentru care cercetătorii au în vedere implicarea pe viitor într-un program naţional de detectare şi izolare a substanţei.

 

“Radonul este a doua cauză a îmbolnăvirii de cancer pulmonar, cu 15% din cazuri, după fumat, vinovat de 80% din cazuri, iar alte 5% sunt cauze necunoscute”, a precizat profesorul Constantin Cosma de la Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB), coordonatorul proiectului  “Implementarea tehnicilor de remediere a radonului în locuinţe din zona minei uranifere Băiţa”.

 

Localitatea Băiţa a fost “creată” în anii ’50, când sovieticii au descoperit în zonă un uriaş zăcământ de uraniu pe care apoi l-au exploatat intensiv în proporţie de 75%, după care statul român a continuat extragerea. “Am ajuns să fac cercetări acolo cu 15 ani în urmă, când am obţinut un program european de 15.000 de euro legat de studierea radonului în locuinţe în judeţele Cluj şi Bihor, distribuţia în locuinţe”, şi-a amintit profesorul clujean.

 

Au fost primele măsurători din România cu detector integrat şi au confirmat prezenţa în cantităţi foarte mari în locuinţele din zonă a radonului, un gaz care se degajă din uraniu. “Zona fiind de minerit uranifer, era de la început de estimat că se pot găsi aspecte mai interesante. Situaţia neaşteptată a fost însă aceea că nu solul e cel care produce concentraţii mari de uraniu în locuinţe, ci deşeurile şi rocile din mină, folosite de localnici la construcţia caselor. Ei aveau piatra la îndemână, iar cei responsabili erau chiar bucuroşi că scapă de o parte din deşeuri”, a explicat Cosma.

 

Anumite cercetări în acest domeniu s-au făcut şi înainte de ’89, însă fiind clasate ca “secret de stat”, cercetătorii clujeni nu au acces la ele. “Am fi bucuroşi să avem acces la documentele medicale. Cei de acolo, autorităţile spuneau că există documente medicale în care nu era precizată cauza decesului pentru lucrătorii care lucraseră la mină şi ar fi avut cancer sau alte boli pulmonare. E greu de aflat exact numărul de astfel de decese”, a  adăugat Alexandra Dinu, responsabila de proiect.

 

 Totuşi, clujenii nu îşi propun să demonstreze că radonul produce cancer pulmonar, pentru că fenomenul a fost deja certificat la nivel internaţional. “Noi vrem să depistăm casele cu concentraţii foarte mari de radon, să experimentăm câteva metode de reducere a gazului din locuinţe şi, în final, chiar să remediem 21 dintre ele”, a precizat profesorul. Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, are valoarea totală de 5.066.206 lei, va dura trei ani şi va fi aplicat de o echipă de 10 persoane. Cinci dintre acestea sunt de la UBB, un profesor din Spania, Carlos Sainz Fernandez, de la Universitatea “Cantabria”, în calitate de director de proiect, şi încă patru specialişti care urmează să fie angajaţi.

 

în Cluj, concentraţia e cu 60% mai mare decât media pe ţară

 

La finalul proiectului se doreşte găsirea unor forme prin care metodele descoperite astfel să fie aplicate mai extins, atât la cele 700 de locuinţe afectate din zonă, cât şi pentru aşezări din toată ţara. în judeţul Cluj, concentraţia medie de radon este cu 60% mai mare decât media pentru România.

 

Măsurătorile experţilor de la UBB au scos la iveală concentraţii mari de radon în case din localităţi ca Aruncuta, Cojocna, Coruş, Câmpia Turzii sau Turda. “Dacă nu se implementează un program naţional de reducere a acestui gaz, cu banii respectivi am putea construi o autostradă de 100 km, dar asta înseamnă că tot din 2 în 2 metri ar trebui să punem o cruce pentru un decedat din cauza cancerului pulmonar”, a calculat profesorul Cosma.