Cluj - Capitală Culturală Europeană, “o bună terapie pentru oraş”

Candidatura municipiului la titlul menţionat a fost dezbătută ieri la primărie de zeci de experţi, de la arhitecţi la manageri de teatre, muzee ori fundaţii.

Candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020 a fost discutată ieri în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. între numeroşii manageri culturali prezenţi s-a aflat şi Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar, care a subliniat că, “într-un fel, Clujul nu s-a aflat niciodată mai departe de Europa decât acum”.

 

“Spiritul provincialist nu a fost parcă niciodată mai puternic decât acum”, a mai precizat Tompa, care a remarcat absenţa de la dezbatere a managerilor celorlalte teatre şi opere clujene.

 

“Sunt două teatre şi două opere de stat în Cluj. Sunt, deci, trei absenţi”, a punctat Tompa Gabor. Directorul, nominalizat de restul participanţilor ca un “vector” al candidaturii Clujului la titlul menţionat, a precizat că Teatrul Maghiar este “pe harta Europei” încă din 2007, odată cu includerea sa în Uniunea Teatrelor din Europa. De asemenea, Tompa a punctat organizarea de către Teatrul Maghiar a festivalurilor europene de profil “Interferenţe” şi Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa. Directorul a subliniat că fiecare oraş care a fost, în anii anteriori, desemnat Capitală Culturală Europeană este gazda a câte unui festival important de teatru.

 

“Pentru «Interferenţe» am avut în 2007 un buget de 300.000 de euro, din care... zero virgulă zero, zero lei de la municipiu. în 2008, pentru Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa, domnul Boc, pe atunci primar, a intervenit şi Teatrul Maghiar din Cluj a primit pentru prima dată bani de la oraş, după aproape 250 de ani. Iar la «Interferenţe», ediţia ce va avea loc la finalul acestui an, din 400.000 de euro buget, 3.000 de euro îi alocă municipalitatea”. Tompa Gabor a concluzionat spunând că “procesul de candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană va fi o bună terapie culturală pentru oraş”.

 

Relaţiile instituţiilor culturale cu autorităţile locale au fost incluse între subiectele despre care a vorbit ieri Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă. “Instituţia nu este pregătită acum pentru un astfel de titlu, dar prin proiectul de restaurare, ce este pe rol şi va dura cinci-zece ani, va putea să facă faţă. Acum, din cauza situaţiei juridice, nu putem accesa fonduri structurale, dar chiar şi odată accesate, acestea ajută doar la reabilitarea clădirii ca monument istoric.

 

Astfel, este mare nevoie de implicare şi susţinere din partea factorului politic. îmi pare rău că domnul primar este absent, mai ales că ne-a recomandat să vorbim deschis”, a subliniat Stegerean. Printre participanţii la dezbaterea de ieri s-au numărat arhitecţii Eugen Pănescu, Şerban Ţigănaş, Ionel Vitoc, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale precum arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, viceprimarul Laszlo Attila şi primarul Sorin Apostu, care a părăsit însă întâlnirea pentru a fi prezent la un alt eveniment.

 

 între invitaţii străini care au luat cuvântul s-a aflat Nele Hertling, expert-consultant oficial pentru candidatura Berlinului la titlul de Capitală Culturală Europeană, în 1998. Organizatorii  evenimentului au fost Fundaţia AltArt şi Grupul PONT, care împreună au demarat Iniţiativa Cluj 2020, al cărei scop este “de a contribui direct la proiectul Cluj Capitală Culturală 2020 prin mobilizarea expertizei sectorului cultural clujean şi regional”.

 

Pe parcursul întâlnirii de ieri, participanţii au opinat asupra resurselor, posibilităţilor, obstacolelor şi riscurilor Clujului în procesul de asumare a candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană. S-a discutat despre spaţiul public, managementul instituţiilor culturale, dar şi despre interacţiunea între autorităţile locale şi mediul cultural.

 

Pericole şi riscuri

 

Majoritatea celor prezenţi au subliniat ieri faptul că trebuie avute în vedere şi riscurile pe care şi le asumă Clujul după anul “de graţie” 2020. “Ţin să reamintesc şi eu puncte esenţiale precum pericolele şi riscurile de după 2020. Adică ce va rămâne după”, a menţionat arhitectul Eugen Pănescu.

 

 Expertul Nele Hertling a punctat o posibilă capcană în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană: aceasta constă în a face o prioritate absolută din investiţii, din partea financiară, lucru care poate să îndepărteze candidatura de ideea iniţială. Omul de televiziune Cătălin Ştefănescu, prezent la întâlnire, a precizat că “administraţia trebuie să perceapă susţinerea unor proiecte culturale de anvergură drept o datorie, nu un merit”.