Clujul, reprezentat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Clujul, reprezentat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina
| Foto: primariacimpeni.ro

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, va reprezenta județul la Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

În data de 21 iulie 2024, în cadrul spectacolului „Muntele Găina unește tradițiile românești”, ce are loc pe vârful Muntelui Găina, vor evolua interpreții: Larisa Gurzău, Alesia Rus, Denisa Giurgiu, Ariana Fodor, Paul Sâmbotelecan, Ariana Șandor, Teodora Nan, Adania Abrudan, Andra Moldovan, Alexandru Crișan, Roxana Maria Pop, Cristian Mezei-Pop, Antonia Lapohoș, Paula Roberta Pașca și Daria Șipoș.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Comunei Avram Iancu și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și este pus sub semnul Bicentenarului nașterii eroului națiunii române, Avram Iancu.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina se desfășura anual în prima duminică după sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie. Aici se adunau tineri și gospodari din cele patru mari ținuturi: Alba, Cluj, Bihor și Zarand, cu scopul de a-și desface produsele meșteșugărești sau chiar în speranța că mulți tineri își vor găsi cu această ocazie ursitul sau ursita.

Fetele care doreau să participe la acest târg se pregăteau ani întregi pentru această zi, fiindcă ele trebuiau să-și ia zestrea cu ele, în speranța că își vor găsi cu această ocazie viitorul soț. Fiecare familie care avea fete de măritat își ridica un cort, în care se expunea zestrea, iar aleșii familiei îi așteptau pe pețitori.

Feciorii se adunau și ei, însoțiți de familiile lor, aducând cu ei ceea ce era mai bun, adică o curea frumoasă plină de argint și aur. După ce își alegeau mireasa, urma o încredințare înaintea publicului, ce consta în schimbarea de „năfrămi” numite „credințe”, arată reprezentanții Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.

După încredințarea celor care și-au dat mâna, lumea începea să prânzească, și apoi se încingea jocul sau hora peste întregul târg, în câte opt și zece grupe separate formate din moți și crișeni, care, la sunetul ceterilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, jucau adresându-și tot felul de satire. Din aceste glume se iscau adesea mici certuri, care erau aplanate de către delegații însărcinați cu păstrarea ordinii, pentru a nu degenera în bătăi și „neorânduieli”.

Pe fondul acestui vechi obicei, astăzi s-au dezvoltat forme noi de manifestare artistică, prin care se valorifică selectiv vasta moștenire a folclorului muzical, coregrafic și literar.

Începând cu anul 2006, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba.

Comenteaza