Iniţativa TNL urmează să fie supusă aprobării Consiliului Local (CL) şi are la bază faptul că actuala stemă ar fi "un kitsch cu iz politic personal, introdus de către Gheorghe Funar în 1999 şi nu care a primit niciodată aprobarea Comisiei Zonale de Heraldică", potrivit lui Ioan Bîldea, preşedintele organizaţiei. Deşi specialiştii sunt de acord că revenirea este una necesară, nici una dintre iniţiativele de acest fel de după "era" Funar nu a fost acceptată.
Municipalitatea ar fi pasibilă chiar de amendă, potrivit TNL, pentru "folosirea de însemne ilegale în acte oficiale". Fosta stemă a Clujului are o vechime de sute de ani şi înfăţişează un zid de cetate cu poartă şi trei turnuri argintii pe fond albastru. "Conţine aceleaşi elemente precum sigiliul aplicat încă din 1377, de către autorităţile cetăţii, pe hotărârile administrative, judecătoreşti şi politice, vreme de mai multe veacuri, până în epoca Funar", a mai spus Bîldea, adăugând că şi alte oraşe marcate de comunism, precum Braşovul, Sibiul şi Sighişoara, au revenit la stemele lor tradiţionale, fără alte adăugiri. "Vrem o revenire la normalitate, în respect pentru istoria acestui oraş. Vrem ca oraşul nostru, pe care-l considerăm cel mai frumos din Transilvania, să folosească stema adevărată şi tradiţională, care totodată să respecte normele heraldice din România", a conchis preşedintele TNL Cluj.
Primăria a remis un punct de vedere în acest sens Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj, după cum a precizat arhitectul Virgil Pop, secretarul structurii. "Comisia a salutat cu multă căldură revenirea la vechea stemă", a precizat arhitectul.
"Am participat în toate comisiile de cultură care au discutat în ultimii 20 de ani despre stema Clujului. Am susţinut de fiecare dată că vechiul simbol din secolul 14 trebuie să figureze ca stemă. A fost preluat şi în perioada interbelică, iar în perioada comunistă imaginii i s-au adăugat două câmpuri, fără să fie înlăturată", a precizat istoricul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Statului Cluj şi membru al Comisiei Zonale de Heraldică. Specialistul susţine, de asemenea, că actuala stemă a Clujului este una ilegală. "Nu trebuia schimbată cea veche, aşa cum nu trebuia ca următoarele administraţii să tolereze ilegalitatea şi acum ar trebui atacată de către Instituţia Prefectului. Problema ar trebui rezolvată în cel mai scurt timp de către administraţia locală. Heraldica are legile ei şi trebuie aplicate. Avem nevoie de o stemă demnă de un oraş demn, cum este Clujul", a apreciat Drăgan.
Mediul academic al oraşului s-a pronunţat în retetate rânduri pentru revenirea la vechea stemă, a spus istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. "E vorba de redescoperirea unor simboluri identitare care au însoţit istoria oraşului timp de 500 de ani", a precizat Sălăgean. Specialistul e de părere că tărăgănarea rezolvării acestei probleme ţine mai degrabă de "dificultăţi administrative legate de schimbarea stemei" decât de eventuale interese ascunse.
Susţinere şi din partea puterii
Consilierul local PDL Adrian Popa s-a declarat încrezător în şansele acestui proiect de a fi aprobat în CL. "Eu, personal, cred că dacă specialiştii sunt de acord să revenim la vechea stemă nu avem de ce să ne împotrivim. Oamenii din domeniu sunt cei care trebuie să îşi dea avizul, iar dacă ei spun că aşa stau lucrurile, e ok", a declarat Popa.
