Comoara de sub lacăt: rarităţile din Biblioteca Academiei, vechi de sute de ani, sunt consultate de doar cinci persoane FOTO

Incunabule, cărţi vechi de sute de ani, în serie rară sau chiar unicate, manuscrise scrise pe piei de animale. Colecţia Bibliotecii Academiei, din Cluj, valorează realmente milioane de euro. Aceasta, dacă ar fi scoase la licitaţie şi vândute prin Internet. Valoarea lor spirituală, însă, este necuantificabilă. Tocmai pentru că multe dintre cărţi sunt unicate sau rarităţi, acestea nu pot fi înstrăinate. Din păcate însă, nici consultate: doar cinci persoane au acces în cele patru depozite ale bibliotecii, înţesate cu sute de mii de volume.

Bogdan Crăciun este şeful secţiei de colecţii speciale a Bibliotecii Academiei din Cluj şi unul dintre puţinii care au acces în depozitele care însumează zeci de kilometri liniari de arhive.

Una dintre cărţile valoroase din biblioteca Academiei este "octoihul lui Macarie", singurul volum care se mai păstrează în România. Este a doua carte tipărită din România şi datează încă din 1510, doi ani după prima tipăritură atestată în România, "Liturghierul lui Macarie". "E unicul exemplar la nivel mondial", spune Crăciun. E o carte religioasă şi conţine rugăciuni şi rânduieli bisericeşti, scrise în slavonă.

"Din punctul meu de vedere ce e în arhive e dincolo de orice valoare materială. Manuscrisele sunt inestimabile", spune el. Pot fi consultate colecţiile? Nu. Doar doctoranzii şi, în general, cercetătorii pot ajunge fizic la volume, şi aceasta doar după ce explică de ce au nevoie de ele.

O soluţie ar fi digitalizarea colecţiei. "Dar e scump", completează Crăciun. Un proiect în acest sens a fost deja scris, spune el, adăugând că se aşteaptă doar demararea procesului de înscriere pentru a-l depune pentru finanţare.

Valoarea volumelor ţinute sub lacăt, la Biblioteca Academiei din Cluj, e confirmată şi de profesorul universitar Gheorghe Stratan. "Aici e o comoară. Clujul are în această bibliotecă o comoară inestimabilă. Nici aurul prezumtiv de la Roşia MOntană, nici cele prezumtive din Marea Neagră nu pot însemna atâta, în bani", spune el. "E o adevărată tristeţe că locul în care sunt păstrate aceste cărţi nu se află în atenţia forurilor superioare. E nevoie de bani. Cărţile acestea ar trebui puse pe calculator, pe un site la care să vină şi să consulte aceste cărţi minunate şi extrem de importante orice cititor, din oricare parte a lumii", conchide el, însă.

Biblioteca Academiei de la Cluj numără peste un milion de unităţi în cele patru depozite ce însumează mai bine de 50 de kilometri liniari. Jumătate din colecţie a fost microfilmată, situaţie însă care nu ajută pe nimeni. Microfilmele nu pot fi înstrăinate şi nici consultate iar volumele care au fost microfilmate vor trebui digitalizate oricum, dacă finanţarea va fi câştigată.

Stratan este, de altfel, şi cel care a descoperit primul volum din colecţia Bibliotecii Academiei de la Cluj a celebrei cărţi "De revolutionibus orbium coelstium", scrisă de Nicolaus Copernic. Un al doilea volum a fost regăsit în arhive, din întâmplare, de Bogdan Crăciun. "L-am găsit acum două luni. Mi-au căzut ochii pe inventar şi l-am văzut", spune el.

Exemplarele din respectivul volum sunt valoroase: directorul Bibliotecii, Ioan Chindriş, singurul clujean atestat pentru a face astfel de evaluări ale volumelor, spune că prima dintre cărţi valorează două milioane de euro.

"Puţine instituţii din lume se pot lăuda cu două astfel de cărţi. E o carte fundamentală pentru civilizaţia europeană. E o carte care a schimbat treptat faţa Europei şi a întregii lumi. E pentru ştiinţă o Biblie, a astronomiei, care din păcate a fost oarecum pusă în umbră un timp, din cauza faptului că a fost luată în derâdere, mai întâi de protestanţi, care nu s-au împotrivit totuşi ca unul dintre ei să meargă să-l ajute pe Copernic să scrie cartea, iar mai târziu a fost pusă la index de catolici. Cartea şi-a făcut până la urmă loc, şi e începutul ştiinţei moderne. Sunt câteva sute în lume, extrem de preţioase. E un adevărat noroc că două dintre ele se află la Cluj", spune Stratan.