Compensaţiile morale pentru deţinuţii politici, anulate

Deţinuţii politici din Cluj s-au adresat Avocatului Poporului cerând anularea unui normativ al guvernului care a limitat cuantumul despăgubirilor pentru detenţie şi tortură politică la doar 10.000 de euro.

Pe rolul Tribunalului Cluj erau înscrise, până ieri, 270 de cauze al căror obiect îl constituie obţinerea de despăgubiri din partea statului de către foştii deţinuţi politici din perioada comunistă 1945-1989. Dacă o parte din dosare au fost soluţionate în primă instanţă, judecătorii acordând în unele cazuri compensaţii financiare pentru torturile îndurate chiar şi de 300.000 de euro, acestea vor fi atacate la instanţele superioare după ce executivul a decis un maxim de 10.000 de euro al sumei la care poate fi obligat statul român, în asemenea cazuri. 

 

Judecătorii români par să fi lucrat, din nou, în gol, după ce hotărârile în baza Legii nr. 221/2009, care dădea posibilitatea foştilor deţinuţi să oblige statul la plata de daune morale, au intrat în contradicţie cu o ordonanţă de urgenţă a guvernului (OUG). Astfel, OUG nr. 62/2010, adoptată la începutul lunii iulie, limitează la 10.000 de euro daunele morale pe care instanţele le pot acorda foştilor deţinuţi în baza Legii nr. 221/2009.

 

“Prin Legea 221 din 2009 s-a creat temeiul ca orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi, după decesul acestor persoane, soţul sau descendenţii până la gradul al II-lea, să poată solicita instanţei de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii, obligarea statului la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. Legea nu a stabilit însă modalitatea de calcul a acestor despăgubiri morale, motiv pentru care nu se realizează un tratament unitar pentru persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic”, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Muntean, motivul adoptării OUG.

 

 Actul normativ plafonează şi daunele care pot fi solicitate de soţia sau descendenţii de gradul II ai celor vizaţi de lege, la 5.000 de euro, respectiv 2.500 de euro.

 

“Şi noi, foştii deţinuţi politici din Cluj, care suntem a doua asociaţie ca mărime din ţară, şi cei din Bucureşti am făcut un protest pe care l-am trimis Avocatului Poporului. Aici am cerut să se intervină pe lângă CEDO, să fie declarată ordonanţa nulă şi neavenită. E o mare nedreptate şi un afront adus foştilor deţinuţi politici”, a declarat doctorul Traian Neamţu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), filiala Cluj.

 

AFDPR Cluj are în prezent 3.400 de membri, din care doar 300 sunt foşti deţinuţi, ceilalţi fiind victime ale deportărilor şi strămutărilor forţate.

 

“în opinia mea, această lege este neconstituţională pentru că, practic, executivul impune justiţiei nişte limite în cadrul cărora să acţioneze. E o măsură luată pe fond de criză şi pentru că până acum instanţele au acordat despăgubiri considerate mari. E un cinism fără margine, practic conducătorii îi condamnă încă o dată pe foştii deţinuţi la o moarte în mizerie”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ istoricul Marius Oprea, autorul Legii nr. 221/2009.

 

A câştigat 325.000 de euro

 

Procesele pe Legea nr. 221/2009 aflate pe rolul instanţelor clujene sunt impresionante: foşti deţinuţi politici supravieţuitori ai torturilor din închisorile Piteşti - Aiud - Gherla în perioada 1949-1951, când a avut loc experimentul de reeducare prin bătaie, au solicitat sume de până la 700.000 de euro pentru tratamentul încasat.

 

 Tribunalul Cluj a decis în favoarea lui Raul Volcinschi, plata unor despăgubiri morale de 300.000 de euro, în timp ce Curtea de Apel i-a acordat dreptul la alte 25.000 de euro. De asemenea, tribunalul i-a dat câştig de cauză doctorului Ioan Boilă pentru 15.000 de euro. Aceste sume nu mai sunt valide în lumina noului normativ.

 

Mai umiliţi ca în lagăr

 

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, a criticat adoptarea Ordonanţei nr. 62/2010. “Nu m-am simţit niciodată atât de umilit ca în ziua de astăzi! Nici când eram bătut în lagărul de muncă”, a declarat Bjoza.