În motivarea Curţii de Apel Cluj se arată că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) nu au finalizat urmărirea penală din cauza complexităţii cauzei, motiv pentru care au solicitat prelungirea arestului preventiv pentru inculpaţii Sorin Apostu şi Călin Stoia. Primarul suspendat a fost pus sub acuzare pentru un "folos material necuvenit" de 150.000 de lei, constând în carburant pentru maşină plătit cu carduri de la firma Rosal. De asemenea, sumele iniţiale pe care Apostu le-ar fi primit de la Călin Stoia şi Aspazia Droniuc au crescut cu câte 16.000 de euro după aprofundarea cercetării penale. Procurorii s-au plâns de atitudinea soţilor Apostu din timpul anchetei, amintind la Curtea de Apel că au sărit gardul casei acestora la momentul percheziţiei din cauză că nu au fost lăsaţi înăuntru.
Motivarea Curţii de Apel pentru prelungirea mandatului de arestare preventivă arată că mai este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală, precum reaudierea învinuitelor Monica Apostu şi Aspazia Droniuc cu privire la noi acuzaţii, percheziţia informatică în calculatoarele ridicate de la soţia lui Apostu, instituirea sechestrului asigurator pentru acoperirea întregii sume reţinute ca obiect al infracţiunii de corupţie, audierea persoanelor care au participat sau au cunoscut împrejurările în care au fost încheiate contractele de consultanţă ale avocatei Monica Apostu. De asemenea, procurorii DNA au precizat că urmează "punerea sub acuzare în ce priveşte folosul material necuvenit de care a beneficiat inculpatul Apostu Sorin prin soţia sa, învinuita Apostu Monica, prin utilizarea, începând cu luna iunie 2010, a cardurilor de alimentare cu carburanţi plătiţi de Rosal Grup SA Cluj-Napoca, folos ce depăşeşte suma de 150.000 de lei". Reprezentanţii Rosal susţin că suma este nereală şi că valoarea totală a tranzacţiilor de pe cele două carduri predate Primăriei Cluj-Napoca este de 18.787 de lei.
Procurorii anticorupţie au arătat în cererea de prelungire că sumele pe care le-ar fi încasat Monica Apostu de la firmele lui Aspazia Droniuc şi Călin Stoia sunt mai mari decât cele descoperite la începutul anchetei. Astfel, Droniuc ar fi plătit 274.330 de lei, în loc de 208.936 de lei, pentru obţinerea contractului de asigurare a parcului auto RATUC. "După declanşarea cercetărilor, împrejurare ce a permis accesul la contracte, precum şi la documentele care au stat la baza efectuării plăţilor (până la acea dată acest acces fiind evitat pentru păstrarea confidenţialităţii investigaţiilor preliminare efectuate), s-a constatat că tranşele în care au fost remise sumele de bani aferente folosului necuvenit obţinut de inculpatul Apostu Sorin, prin intermediul Cabinetului de avocatură al soţiei sale, învinuita Apostu Monica, sunt mai mari numeric, reţinându-se, finalmente, remiterea banilor în 21 de tranşe constituind tot atâtea acte materiale ale aceleiaşi infracţiuni de corupţie (aferent a 21 de facturi emise în numele Cabinetului avocaţial), pentru încheierea contractelor de asigurare cu RATUC Cluj din anii 2009, 2010 şi 2011", se arată cererea DNA Cluj.
Motivarea Curţii de Apel arată că directorul RATUC, Liviu Neag, a confirmat că Apostu a intervenit la el pentru ca regia să încheie contract cu firma Aspaziei Droniuc. "Probaţiunea a relevat faptul că învinuita Droniuc Aspazia a urmărit şi obţinut asigurarea parcului auto doar al RATUC Cluj, iar pentru atingerea acestui scop a intervenit şi a apelat la influenţa de care inculpatul Apostu Sorin se prevala că o are asupra directorului RATUC, martorul Neag Liviu, regia fiind o instituţie aflată în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca. S-a stabilit din actele dosarului că pentru semnarea acestor contracte atribuţiile revin directorului regiei, persoană la care inculpatul Apostu a intervenit la solicitarea învinuitei Droniuc (împrejurare confirmată de însuşi directorul RATUC Neag Liviu în mărturia depusă la dosar) şi în urmărirea obţinerii unui folos necuvenit (ce s-a ridicat la suma totală de 64.000 de euro); în cauză s-a dispus prin ordonanţa din data de 30.11.2011 extinderea cercetărilor şi schimbarea încadrării juridice, reţinându-se noua încadrare a faptelor ca fiind trafic şi cumpărare de influenţă, ambele în formă continuată", se arată în încheierea penală a Curţii de Apel Cluj.
Suma pe care i-ar fi remis-o omul de afaceri Călin Stoia primarului Sorin Apostu a crescut de la 188.760 de lei la 262.560 de lei, după ce procurorii au avut acces la toate actele privitoare la aceşti bani. "Folosul necuvenit nu a fost remis în două prestaţii, ci urmare a emiterii unui număr total de 18 facturi fiscale de către învinuita Apostu Monica, în numele cabinetului său avocaţial", au arătat procurorii DNA. Aceştia au explicat în propunerea de prelungire a arestului preventiv cum s-au extins cercetările pentru spălare de bani faţă de Sorin Apostu, Călin Stoia, Monica Apostu şi Aspazia Droniuc. "În cauză s-a dispus extinderea cercetărilor, începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani, existând date certe că, prin încheierea contractelor de consultanţă juridică şi prin emiterea facturilor fiscale, sumele de bani care au fost pretinse/primite ca obiect al unor infracţiuni de corupţie au fost astfel disimulate asupra realei lor provenienţe, au căpătat o aparenţă de legalitate prin spălare", susţin anchetatorii. Totodată, s-a dispus extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată cu privire la contractele şi facturile emise de Monica Apostu, "actele fiind încheiate doar pentru a masca primirea folosului material necuvenit, deci în scopul ascunderii faptelor de corupţie", au precizat procurorii.
În motivarea instanţei se arată că Apostu l-a pus pe viceprimar să semneze o recomandare pentru firma de salubritate Brantner-Vereş. Potrivit documentului, Apostu ar fi refuzat semnarea unei recomandări pentru Brantner-Vereş, însă după intervenţia lui Călin Stoia primarul suspendat a făcut demersuri ca documentul să ajungă în mapa viceprimarului Laszlo Attila, care l-a şi semnat. "Inculpatul Stoia l-a contactat telefonic pe inculpatul Apostu, căruia i-a cerut o întâlnire la birou (petrecută în jurul orei 10:00, în data de 16 septembrie 2011). Înainte de a ajunge la biroul primarului, inculpatul Stoia a făcut o scurtă vizită acasă la soţia acestuia, unde a primit factura din luna septembrie 2011, pentru a se ocupa de plată. Recomandarea Primăriei Cluj-Napoca a fost eliberată în aceeaşi zi, 16.09.2011. Şi, probabil pentru a nu fi întâmpinate probleme la licitaţia din Argeş, recomandarea a fost eliberată în ambele variante, şi cu, şi fără "experienţă anterioară".
Ea a fost însă semnată pentru inculpatul Apostu de către viceprimarul Laszlo Attila, care, audiat fiind, a arătat că a semnat aceste acte deoarece i-au fost dispuse spre semnare de către primar şi nu şi-a ridicat nici un moment vreun semn de întrebare asupra lor, asupra corectitudinii datelor inserate sau că ar exista vreun interes legat de emiterea lor. Nu putem decât să observăm astfel abilitatea inculpatului Apostu Sorin, care în mod evident a refuzat iniţial să elibereze actul solicitat de compania Brantner-Vereş, iar după intervenţia inculpatului Stoia a acceptat chiar emiterea în ambele variante, făcând demersuri ca recomandările să fie duse la mapă viceprimarului. Nu putem omite faptul că, audiat cu privire la acest aspect, inculpatul Apostu a negat orice implicare, arătând că nu ştie absolut nimic legat de emiterea actelor respective", se precizează în motivarea Curţii de Apel.
În ziua percheziţiei la domiciliul primarului Sorin Apostu, procurorul de caz şi ofiţerii judiciari de la DNA au sărit gardul casei deoarece nu au fost lăsaţi înăuntru. Procurorii s-au plâns instanţei Curţii de Apel de atitudinea lui Sorin Apostu. "Este relevantă şi atitudinea inculpatului faţă de organele judiciare la data declanşării cercetărilor, când, la înţelegere cu soţia sa, învinuita Apostu Monica, nu a permis echipei conduse de procurorul de caz să intre în imobilul unde locuiesc, pentru efectuarea percheziţiei, sens în care a fost nevoie de escaladarea gardului împrejmuitor. Aceeaşi atitudine a persistat şi pe parcursul cercetărilor, când, alături de soţia sa, deşi a afirmat cu tărie nevinovăţia, a refuzat să dea organelor de anchetă datele necesare privind celelalte fapte care se reţin în cauză, pentru care investigaţiile sunt în desfăşurare (cu referire la numeroasele contracte dintre societăţi în relaţii cu Primăria municipiului Cluj-Napoca sau relativ la modalitatea de primire şi folosire a cardului de carburanţi Rosal, societate care asigură salubrizarea pentru jumătate din municipiul Cluj-Napoca)", au susţinut procurorii. Aceştia spun că Apostu a avut o activitate infracţională pe tot parcursul mandatului de primar. "Folosind într-un scop total neadecvat poziţia sa de primar al municipiului, inculpatul Apostu Sorin s-a prevalat de aceasta pentru obţinerea unor foloase materiale necuvenite, activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcţiei, până în prezent", susţin anchetatorii.
