Creştin-ortodocşii serbează Naşterea Fecioarei Maria, sărbătoare cunoscută în popor și ca Sfânta Maria Mică

Praznicului Naşterii Maicii Domnului este prima sărbătoare a anului bisericesc ortodox, care începe în 1 septembrie, aleasă pentru că Maria este noua Evă, cea care avea să îl nască pe Hristos.

În Noul Testament nu apar relatări legate de acest eveniment, însă acest important moment este menţionat în alte surse dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacov, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria. Conform acesteia, Maria a avut o descendență împărătească și preoțească: tatăl ei, Ioachim, provenea din seminția lui Iuda, urmaș al regelui David, iar mama, Ana.

În biseici, în ziua praznicului Naşterii Maicii Domnului, dimineaţa se ţine Utrenia, seara, se ţine Vecernia care conţine trei citiri din Vechiul Testament care au trimiteri la Noul Testament, iar credincioşii ţin candelele aprinse toată ziua, în dreptul icoanei Fecioarei Maria.

Potrivit tradiţiei populare, în aceasta zi, ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

Se spune că de Sfânta Maria Mică sunt ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară, şi ale celor care vor să se, ca să-şi găsească perechea potrivită.

Cuvântul Maria este de origine ebraică şi ar proveni din Maryam sau Miryam, numele surorii mai mari a lui Moise, şi e compus din "mar", care însemnă picătură, şi "yâm", care însemnă mare.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor , mai mult de 2,2 milioane de români îşi sărbătoresc în 8 septembrie onomastica de Sfânta Maria.