Foto Cum a fost la Ziua Satului Românesc, celebrată în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca

Cum a fost la Ziua Satului Românesc, celebrată în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca
| Foto: Facebook.com/cjcluj
Cum a fost la Ziua Satului Românesc, celebrată în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca
Cum a fost la Ziua Satului Românesc, celebrată în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca
Cum a fost la Ziua Satului Românesc, celebrată în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca a fost, duminică, gazda unui eveniment deosebit, dedicat Zilei Satului Românesc, o sărbătoare care celebrează patrimoniul cultural rural și rolul său esențial în păstrarea identității naționale.

Organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituții de cultură aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca și cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), manifestarea a adus în prim-plan frumusețea și simplitatea vieții de la sat, într-un cadru plin de autenticitate.

Ziua Satului Românesc, instituită prin lege în anul 2020, se sărbătorește anual în ultima duminică a lunii septembrie și reprezintă o ocazie deosebită pentru a celebra tradițiile rurale și valorile fundamentale care au definit viața satului românesc de-a lungul secolelor. Această ediție a fost integrată în proiectul „Pași prin timp”, un demers cultural amplu, derulat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, care își propune să păstreze vie moștenirea satului românesc și să o transmită generațiilor viitoare.

Evenimentul a debutat cu o expoziție de artă plastică, realizată de elevii Liceului de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorilor Adela Gocan, Gavril Zmicală, Sanda Istrătescu și Cristina Marian. Lucrările expuse, inspirate din viața satului, au adus în fața privitorilor frumusețea și simplitatea zonei rurale, văzute prin ochii tinerilor artiști. Scenele de viață cotidiană, casele tradiționale, meșteșugurile și peisajele naturale au fost redate cu talent și sensibilitate, reflectând legătura strânsă dintre om și natură, specifică vieții rurale.

Expoziția a reunit lucrările a peste 40 de elevi care, sub îndrumarea profesorilor, au reușit să aducă în contemporaneitate esența satului românesc.

Pe lângă expoziția de artă plastică, evenimentul a inclus un program artistic, ce a cuprins jocuri, muzică vocală și instrumentală, susținut de elevii participanți la atelierele proiectului „Pași prin timp”, coordonați de Adriana Irimieș, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Tudor Căucean, dirijorul Orchestrei profesioniste „Cununa Transilvană”, și Corina Cristuțiu.

În cadrul atelierului de muzică vocală au fost 12 tineri, dornici să învețe cântece vechi, din vatra satului, iar în cel de joc tradițional au activat în jur de 20 de copii și tineri. La cel de muzică tradițională instrumentală, 15 copii și tineri din zona comunei Mociu au avut șansa de a învăța să cânte de la unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai muzicii instrumentale din zonă, Țuli Carol-Stângaciu. Desemnat Tezaur Uman Viu de Ministerul Culturii, acesta este primașul Tarafului tradițional „Zorile” din Mociu și a transmis cu generozitate acestor tineri nu doar tehnica interpretării, ci și sufletul muzicii tradiționale.

Programul artistic a reflectat varietatea și bogăția tradițiilor din zona rurală a județului Cluj, iar acești tineri au oferit o imagine vie a modului în care cultura satului românesc poate fi transmisă mai departe.

Cel mai important moment al zilei

Unul dintre momentele emoționante ale evenimentului a fost prezența horitorului Traian Balcău din Ceanu Mare, județul Cluj, un model pentru tinerii cântăreți, descoperit și promovat de regretatul etnomuzicolog clujean Mircea Cîmpeanu, după cum a mărturisit managerul CJCPCT Cluj, Adriana Irimieș. În anul 2020, grație eforturilor domnului Mircea Cîmpeanu, horitul a fost recunoscut ca element reprezentativ de patrimoniu național imaterial, iar horile din Câmpia Transilvaniei au fost documentate prin numeroase cercetări de teren, din care a rezultat o colecție de cinci albume audio, care conțin peste 100 de hori interpretate de 40 de păstrători ai acestui gen muzical din Câmpia Transilvaniei.

Evenimentul Ziua Satului Românesc a fost organizat în cadrul proiectului „Pași prin timp”, o inițiativă culturală complexă, care își propune să promoveze tradițiile și cultura populară din județul Cluj pe parcursul a cinci luni, între iunie și octombrie 2024. Proiectul, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), are ca obiectiv principal valorificarea patrimoniului cultural al satului românesc prin activități educative și artistice, menite să creeze punți între generații.

La finalul evenimentului, toți participanții au fost răsplătiți cu diplome și cărți despre cultura tradițională din județul Cluj, ca semn al aprecierii pentru contribuția lor la păstrarea moștenirii culturale.

Comenteaza