Cum ar putea “învia” sărbătoarea de 1 Decembrie

De 20 de ani, Ziua Naţională a României se derulează la fel, după acelaşi scenariu, tras la indigo în toate marile oraşe ale României.

De ce românii s-au îndepărtat de ziua lor, cum ar putea fi adusă la viaţă Ziua Naţională şi ce i-ar atrage pe oameni să se bucure în stradă pentru o zi ca cea de astăzi, aşa cum se întâmplă în alte ţări civilizate? Câteva personalităţi din publicitate, istorie, politică, sociologie sau din mediile artistice au adus argumente şi idei pentru “salvarea” zilei de 1 Decembrie.

De două decenii, fiecare 1 Decembrie înseamnă pentru români slujbe religioase, discursuri sforăitoare ale politicienilor, paradă militară, muzică populară, concerte cu artişti comerciali şi focuri de artificii. Ne amintim că e ziua ţării noastre doar pentru că avem o zi liberă.

Întreaga zi naţională ar trebui să fie axată pe ideea de “Bucurie, Libertate, Sărbătoare”, este de părere Horia Bogdan, Managing Partner al companiei clujene de publicitate Trend Comunications. “Aş limita în timp doar în prima parte a dimineţii momentele sobre şi solemne cu puternice accente istorico-militaro-religioase”, explică Bogdan. Depunerile de coroane, imnurile militare, Te Deum-ul religios şi momentele istorice Momente s-ar concentra, astfel, într-un singur loc şi ar dura maxim o oră, urmând ca de la ora 10:00 să înceapă sărbătoarea în care s-ar regăsi românii cu adevărat.

“Aş renunţa, aşadar, la stilul sobru festivist şi îndreptat spre trecut şi, deşi admit limitele calendaristice ale datei de 1 Decembrie ca şi integrare în anotimpul iernii, aş axa întreaga atmosferă pe veselie, bună dispoziţie, confort, spirit liber. Adică multă muzică de orice fel, străzi înţesate de artişti, trupe de stradă, multă culoare, multe decoraţiuni tricolore de bun gust, concerte în aer liber, teatre în aer liber, gătit românesc în aer liber, concursuri sportive, meciuri demonstrative, întreceri haioase, pe scurt BUNĂ DISPOZIŢIE pentru ieşit din casă, indiferent de vremea de afară, care, să fim serioşi, nu este dezastruoasă în nici un an. Până acum doar focul de artificii reuşeşte să creeze această emulaţie de oameni. De ce să nu fie «n» locuri cu «n» evenimente de interes pentru toţi?!”, sugerează Horia Bogdan.

Românii nu se mai bucură de ziua lor din cauză că 1 Decembrie nu mai înseamnă nimic pentru ei, crede Bogdan Naumovici, creative director la 23 Communication Ideas, parte a grupului Leo Burnett. “Aş vedea ziua naţională pe 22 decembrie. Faptul că data actuală nu mai inspiră gloata nu cred că denotă o problemă organizatorică, ci una de identitate. Nimeni nu mai ştie ce s-a întâmplat de fapt în 1 Decembrie. Nu e vorba nici de anotimp. Americanii nu se bucură de 4 Iulie pentru că e vară, ci pentru că simt că au de sărbătorit ceva atunci”, este de părere publicitarul. Ce ar face Bogdan Naumovici dacă i s-ar încredinţa de către primăria unui oraş din România organizarea unei zile naţionale? “Nu mi-aş bate capul. Aş refuza. Dacă nu ai participanţi dornici de distracţie poţi aduce U2 şi tot degeaba. Deşi, un concert U2 n-ar fi o idee rea”, declară acesta. În opinia publicitarului, cea mai atractivă sărbătoare naţională e cea pe care o transmite Pro Tv, mai exact aniversarea postului.

Ideea de sărbătoare gen ProTv este combătută de Renate Roca Rozenberg, managing partener al agenţiei clujene de publicitate PR & MORE, care crede că ar trebui să vedem în 1 Decembrie mai mult decât o zi liberă. “Nu cred că sărbătoarea ProTv ar fi cel mai bun model de organizare a zilei naţionale. Nu strategiile de marketing şi PR ar rezolva problema. Pe Champs Elysees defilează parada ca acum 100 de ani şi nu s-au plictistit... Ar trebui să ne dezvoltăm ataşamentul faţă de ţară şi politicienii care ne reprezintă să ne dea motive pentru asta”, crede Rozenberg. “M-aş enerva să văd acum schimbări spectaculoase şi costisitoare, în plină criză, pe banii noştri”, mărturiseşte Renate Roca Rozenberg.

Nu ne simţim în largul nostru la manifestările organizate de autorităţi din cauza mentalităţii celor care concep programul acestor zile, inclusiv al Zilei Naţionale, este de părere Mihnea Măruţă, blogger şi jurnalist, fost redactor-şef la Ziarul Clujeanului, Clujeanul şi Cotidianul. “Pe model comunist, ele sunt gândite în continuare ca ocazii pentru mai-marii zilei de a fi văzuţi, nu ca prilejuri de comuniune. Soluţia e fie ca 1 Decembrie să devină o zi simbolică şi să ne alegem o dată de primăvară sau de vară pentru a sărbători cu adevărat, de exemplu 10 mai (dacă n-am avea spaime monarhiste), pentru că e data întemeierii României moderne, fie să transformăm 1 Decembrie într-o sărbătoare de familie, intimă, ca un fel de preambul al Crăciunului. Decât să zgribulim la plictisitoarele depuneri de coroane, mai bine să instituim o tradiţie a reuniunii celor dragi”, sugerează Măruţă.

Eugen Nuţescu, artistul care cântă la chitară, voce şi muzicuţă în trupa Kumm, ar miza pe multiculturalitate. “Suntem destul de proşti şi de naţionalişti ca să nu ne dăm seama că ar trebui să îi sărbătorim şi pe maghiarul şi pe germanul de lângă noi”, crede artistul clujean. “Eu nu am un sentiment naţional foarte dezvoltat, am stat mult în străinătate, însă cred că ar trebui ca această zi să fie ziua tuturor, pe gustul tuturor. Nu poţi face chestii de fiţe, de mari pretenţii culturale, să aduci în pieţe tragedia antică sau concerte de jazz. Pentru cine?”, spune chitaristul.

“Aş vrea mai multă veselie, să nu mai fie totul atât de solemn şi de rigid. De 1 Decembrie ne purtăm de parcă am sărbători sfârşitul unui război. Vine popa, vine şi armata, se pun coroane, se plânge la morminte...”, afirmă Radu Zărnescu, organizatorul Festivalului Internaţional de Gătit în Aer Liber. El nu crede în utilitatea mutării sărbătorii într-un anotimp mai călduros, pentru că alte ţări au zile naţionale remarcabile chiar şi în timpul iernii. Zărnescu nu ar renunţa nici la parada militară, doar că în spatele ei ar forma un alai de artişti, momente artistice, o paradă a costumelor şi ar da întregii adunări “o uşoară tentă de carnaval, de bucurie coborâtă în stradă”.

În acelaşi “scenariu”, comercianţii ar avea autorizaţii să îşi vândă mărfurile în pieţele oraşului şi în localuri s-ar petrece până târziu. “Am prins o sărbătoare naţională în Germania. Helmuth Kohl era cancelar şi a coborât în mulţime în costumul naţional al bavarezilor, cu pantaloni scurţi. Au avut şi ei defilare de armată, dar scurtă, urmată de o paradă a modei, politicienii în haine populare au destins atmosfera, au venit artişti în costume medievale, scamatori, au scos în stradă celebrul wurst bavarez, era o încântare să fii acolo”, îşi aminteşte Zărnescu. O altă sugestie a organizatorului clujean de evenimente ar fi aducerea în discursul politicienilor a unor aspecte mai populare, mai aproape de oameni “nu doar morţi, politică de stat, criză şi pace mondială”.

“Nu am participat niciodată la serbarea din piaţa publică. Mi se pare un circ”, declară Nick Făgădar, solistul trupei Luna Amară. “Felul în care este organizată ziua de 1 Decembrie este încă un mod de a ne arăta propria lipsă de decenţă faţă de noi şi de istorie. Ar trebui ca poporul să se trezească, şi nu doar de 1 Decembrie, şi să îşi amintească că este responsabil pentru soarta ţării”, crede artistul clujean.

O altă cauză a faptului că românii nu prea se mai bucură de ziua lor ar fi situaţia economică, potrivit sociologului Mircea Comşa. “Faptul că au atâtea probleme îi îndepărtează pe oameni de trăirea evenimentului. Dacă ar trăi în vremuri mai bune, cu siguranţă alta ar fi simţirea românilor de 1 Decembrie”, explică sociologul. “Genul acesta de sărbători este folosit de politicieni pentru acumularea de capital, dar mă îndoiesc că are efect. Nu au avut efecte nici alte metode de popularizare, mai sociale...”, crede Comşa.

“Ziua Naţională este, practic, simbolul respectului faţă de stat, în condiţiile în care statul este demn de respect din partea cetăţeanului”, precizează Vasile Puşcaş, fostul negociator al României cu Uniunea Europeană. Organizarea unei asemenea sărbători are ca public-ţintă poporul, “cetăţenii, puşi în situaţia de a reînnoi «contractul» cetăţean-stat”. “Dacă statul are probleme de autoritate în faţa cetăţenilor, este pus sub semnul întrebării în diferite ipostaze, inclusiv de Ziua Naţională”, îşi rezumă Puşcaş opinia.

Cenaclul din tren

Istoricul clujean Tudor Sălăgean are amintiri legate de 1 Decembrie încă din anii de şcoală. “În anii ‘80 eram şi eu în trenurile spre Alba Iulia, pline ochi de elevi şi studenţi. Se cântau cântece patriotice, dintre care unele nu erau agreate de oficialităţi, gen «Deşteaptă-te, române», «Pe-al nostru steag e scris Unire», era o atmosferă de cenaclu. Unii mai cântau şi cântece legionare...”, îşi aminteşte Sălăgean. Călătoria la Alba Iulia de 1 Decembrie era ca un fel de pelerinaj, o modalitate de a-ţi arăta susţinerea faţă de idealul naţional.

“1 Decembrie nu era declarată sărbătoare naţională pentru că, cel puţin în teorie, comunismul încerca să evite cultivarea ideologiilor naţionaliste, asta mai ales înainte de Ceauşescu”, explică istoricul. Ideea de zi naţională este una modernă, fiind instituită la noi începând cu secolul 19. “Ziua Naţională a României nu prea era sărbătorită şi de minorităţi. În interbelic Ziua Naţională era pe 10 mai, de Ziua Monarhiei. La Cluj, de obicei se făceau serbări câmpeneşti, se ieşea la iarbă verde”, precizează Sălăgean.

Ce vor clujenii de 1 Decembrie?

“Aş vrea mai multă muzică, concerte cu muzică adevărată în centru Clujului. Aş vrea să nu mai vină tot Loredana, ci să cânte Luna Amară şi Metallica. Şi Bon Jovi, pentru maică-mea”, spune Alex Raiu, în vârstă de 14 ani. Băiatul merge cu prietenii la serbările organizate la Cluj de Ziua Naţională, mai ales la artificii, moment pe care şi l-ar dori mai lung, “nu numai de trei minute”.

“Nu prea am fost la ceremonii, lucram până acum. Cred că este frumos aşa cum este, cu coroane şi paradă. Era frumos mai de mult, la 23 august, am fost şi eu la defilări, apoi mergeam în Hoia. Acolo era sărbătoarea, cu muzică populară, mici şi bere până se însera”, declară Gyuka Viorica, în vârstă de 64 de ani.

“Mă bucuram foarte mult de ziua de 1 Decembrie pe vremea când lucram, pentru că aveam zi liberă. Acum am văzut că este deschis şi la piaţă până la prânz, nu se mai respectă sărbătoarea. Ar trebui să impună cumva să fie zi liberă. Dacă e zi naţională, să o simţi ca atare”, spune Angela Păşcuţiu, în vârstă de
60 de ani. Clujeanca îşi aminteşte cu nostalgie de vremurile în care românii ştiau să se bucure de viaţă şi se distrau la orice ocazie. “Îi văd pe copiii mei când se întâlnesc cu prietenii, stau şi vorbesc doar de case, de bani, parcă numai partea materială contează acum”, crede femeia.

“Mie îmi place 1 Decembrie aşa cum e, cu Te Deum, cu coroane şi defilare. N-ar mai fi Ziua Naţională dacă ar schimba ceva. Ne ducem în fiecare an, foarte mult ne place, mai ales spectacolul de muzică populară”, spune Radu Galoş, în vârstă de 52 de ani. Cel mai mult i-a plăcut ediţia din 2006 a sărbătorii, când a venit la Cluj premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, şi visează la un 1 Decembrie în care să vină şi la Cluj preşedintele ţării, nu doar la Alba Iulia.