Cum se sărbătoreşte Crăciunul în satele Clujului

În zona Munţilor Apuseni din judeţ se mai păstrează tradiţii seculare precum cetele de feciori, şezătorile, colindatul, mersul cu steaua sau cu ţurca şi "întrecerile" de la biserică. Specialiştii clujeni lucrează la introducerea cetei de feciori în patrimoniul UNESCO, alături de doină şi de căluş.

"Această sărbătoare e precedată de postul Crăciunului. La 25 noiembrie, în general, se constituie ceata de flăcăi care urmează să colinde satele. E o tradiţie foarte veche, specifică întregii Românii, la care lucrăm acum pentru introducerea ei în patrimoniul UNESCO, alături de doină şi de căluş", a precizat Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Cluj. Alături de televiziunea naţională, specialiştii de aici vor să realizeze o arhivă video a obiceiurilor de peste an specifice judeţului, în cadrul unui proiect care se numeşte "Zestrea românilor".

Ceata de flăcăi este un ritual de iniţiere a tinerilor. "Încă de la începutul postului, feciorii satului se adunau în casa unui gospodar mai înstărit, unde stăteau cantonaţi ca la armată până după Crăciun. Învăţau colinde, reguli, ritualuri, erau deprinşi să îşi asume sarcini, socializau", a explicat Groza. De Crăciun, flăcăii din vechime, ca şi cei de azi, mergeau cu colindul, cu capra, iar cei mai mici, cu steaua şi cu pluguşorul. "De Ignat, în 20 decembrie, întotdeauna avea loc tăierea porcului. Aceste obiceiuri se mai păstrează încă în satele din Cluj, mai ales în mocănime", a spus directorul CJCPCT.

La Mărişel, flăcăii se împart pe crânguri, reprezentând grupuri de case din comună, iar la Crăciun colindă timp de trei zile. "Se începe cu primarul, preotul şi învăţătorul şi se iau apoi la rând toate casele. Se odihnesc puţin dimineaţa şi o iau de la capăt. Toate fetele de măritat sunt luate la joc, iar după slujba de la biserică are loc acolo o întrecere între crânguri", a explicat Groza. Un alt moment al ritualurilor, înmormântarea Crăciunului, nu s-a mai păstrat. "Acum 20 şi ceva de ani a fost consemnat că s-ar mai fi petrecut la Nireş. Îl vom învia pentru a fi înregistrat în film", a precizat specialistul.

Printre atracţiile cu care administratorii de pensiuni din Sâncraiu îi ademenesc pe străini se numără şi tradiţiile zonei. Vizitatorii au ocazia să trăiască pe viu evenimente ale vieţii satului de odinioară, cum ar fi tăierea porcului, tradiţiile de Crăciun ori de Anul Nou. "Clujenii sunt obişnuiţi cu obiceiul tăierii porcului, dar alţii, străinii mai ales, sunt mai sensibili. Unii nu iau parte la acţiune decât după ce acesta este tăiat", a declarat Istvan Vincze, managerul agenţiei de turism rural Davincze, din Sâncraiu.
"Le place foarte mult tuturor, mai ales după un păhărel de pălincă", a mai spus acesta.

Tăierea porcului are loc o dată pe săptămână şi, la cererea oaspeţilor, poate fi organizată şi după Anul Nou, în ianuarie şi februarie. Musafirii au parte de excursii, sunt plimbaţi cu sania la obiectivele din zonă, iar la masă asistă la spectacole cu muzică şi dansuri tradiţionale. Momentul este savurat mai ales de turiştii francezi şi danezi.