Cum se tranşează cazul arhitectului blocurilor dintre case

Vecinii blocului de pe strada Viilor condamnă proiectanţii pentru felul în care au forţat autorizarea proiectului. Oamenii vor să tragă un semnal de alarmă pentru ca arhitectul care şi-a pus ştampila pe proiect, Mircea Dinculescu, să nu mai proiecteze alte construcţii de acest gen la Cluj-Napoca. Riveranii au apelat şi la Comisia de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor pentru suspendarea lui Dinculescu.

"Arhitectul Mircea Dinculescu a decis să aducă un pic de lumină în modul său de proiectare şi susţine că o «reglementare internă a Primăriei Cluj-Napoca» stabilea modul de calcul al Procentului de Ocupare al Terenului (POT) şi de această reglementare s-a ţinut cont în momentul întocmirii documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire a blocului din str. Viilor nr. 16. În 2007 arhitectul Mircea Dinculescu a proiectat blocul de pe Viilor nr. 16 fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a atras după sine anularea autorizaţiei de construire. Planşe cu ştampila arhitectului au ajuns recent în şedinţa Comisiei de Urbanism a primăriei, în încercarea de a reautoriza acelaşi bloc, deşi cadrul legal nu o mai permite. Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca dezmint şi neagă existenţa unei reglementări interne a primăriei pentru calculul indicelui POT altfel decât îl prevede legea", au atras atenţia riveranii construcţiei de pe Viilor.

Oamenii au făcut o plângere împotriva lui Dinculescu la Comisia Naţională de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), care a fost respinsă. După ce arhitectul a depus la comisie o îmtâmpinare în care a invocat reglementări interne ale primăriei clujene privind modul de calcul al indicatorilor urbanistici, cetăţeni au revenit cu o nouă plângere, aflată în curs de soluţionare. "Aserţiunile din «Întâmpinarea» depusă în 1 octombrie anul trecut de Mircea Dinculescu, asumate prin semnătură şi ştampilă profesională, făcute la timpul prezent, pot pune sub semnul întrebării corectitudinea proiectelor al cărui elaborator este", au atras atenţia cetăţenii.

În baza documentaţiei întocmite de arhitectul Mircea Dinculescu, Primăria Cluj-Napoca a emis în iunie 2007 o autorizaţie de construire pentru o locuinţă colectivă cu trei apartamente cu regim de înălţime D+P+2E, pe numele firmei Robacon Impex. Vecinii au atacat în instanţă autorizaţia, pe motiv că nu sunt respectate prevederile legale, iar în 22 noiembrie 2010 Curtea de Apel a anulat autorizaţia de construire pe motiv că Procentul de Ocupare a Terenului şi Coeficientul de Utilizare a Terenului au valori mai mari decât cele legale. "Ulterior anulării autorizaţiei de construire, am introdus la Ordinul Arhitecţilor din România o plângere disciplinară împotriva arhitectului Mircea Dinculescu, având ca obiect nerespectarea de către proiectant a dispoziţiilor legale în vigoare în procesul de proiectare a imobilului de la adresa str. Viilor nr.16, dar aceasta a fost respinsă, Comisia de Disciplină admiţând excepţia privind prescrierea.

În cadrul procedurii disciplinare, arhitectul a înaintat în 1 octombrie 2011 o întâmpinare în care îşi susţine modul în care a interpretat şi aplicat legea. Afirmaţiile dovedesc lipsa unor cunoştinţe legale de specialitate sau exercitarea cu rea-credinţă a profesiei de arhitect, astfel încât aserţiunile privind modul proiectare au făcut obiectul unei noi plângeri disciplinare", a atras atenţia Tiberiu Ianovici, unul dintre vecinii construcţiei de pe Viilor nr. 16, proiectată de Dinculescu. Acesta a adăugat că acest caz este cu atât mai grav cu cât proiectantul este membru într-o serie de structuri profesionale cu decizie - al Consiliului Teritorial de Conducere al Filialei Teritoriale Transilvania a Ordinului Arhitecţilor, dar şi al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, de pe lângă Consiliul Judeţean Cluj.

Artiectul Mircea Dinculescu nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri. În calitate de proiectant, acesta a mai intrat în contradictoriu cu o serie de clujeni de pe strada Romulus Vuia, care se plâng că a reuşit făcând apel la instanţă să îşi autorizeze mai multe blocuri între case. Riveranii au iniţiat demersuri pentru suspendarea lucrărilor şi pentru anularea respectivei autorizaţii de construire.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a apreciat că astfel de subiecte "trebuie discutate pentru a învăţa şi a progresa". "Nu o să pot să comentez cazul în sine deoarece competenţa şi independenţa în cadrul OAR o are Comisia Naţională de Disciplină. Până la emiterea deciziei sale şi adoptarea unei eventuale sancţiuni de către Consiliul Naţional al ordinului, conform regulamentelor, nu este posibil să îmi exprim opţiuni despre direcţia sau justeţea unei astfel de decizii. Comisiilor de disciplină ale filialelor şi celei naţionale li se adresează în mod curent arhitecţi, membri ai ordinului, clienţi ai arhitecţilor sau cetăţeni lezaţi de rezultatele prestaţiilor unor arhitecţi. La nivel naţional avem un număr în creştere de cazuri care se judecă, dintre care un număr de decizii de sancţionare care creşte şi el odată cu creşterea numărului de membri pe care îi avem, cu creşterea experienţei şi conştienţei membrilor şi a altora că apelarea la judecăţile comisiilor poate duce la rezolvarea justă a unor situaţii.

Principala problemă care se pune, după părerea mea, într-un caz disciplinar este dacă problema în discuţie este o posibilă eroare de proiectare a arhitectului, o eroare de interpretare a unor norme sau legi, o neştiinţă sau necunoaştere şi deci neaplicare a unor prevederi sau o acţiune săvârşită cu rea intenţie, în cunoştinţă de cauză pentru a crea avantaje unui client. Există o mare diferenţă între a nu şti sau a greşi şi a falsifica, a interpreta voit într-un sens eronat norme şi prescripţii legale. În acest caz se poate vorbi de o încălcare a deontologiei, pe când în celălalt, doar de o necunoaştere sau eroare, care ţin de competenţă şi nu de etică", a subliniat Ţigănaş.

"Administraţia statului este precis responsabilizată prin lege să emită acte legale pentru construire, răspunzând de acestea. Aceasta înseamnă că dacă arhitectul a greşit, dacă această eroare este demonstrată de organisme competente, pe lângă răspunderea acestora există întotdeauna raspunderea administrativă a emitentului autorizaţiei. Cred că în cazul unor conflicte de acest gen, în care se supune discuţiei corectitudinea calculelor unor suprafeţe, prima care ar trebui întrebată ar trebui să fie primăria, care să confirme sau să infirme rezultatul calculelor. Aici primăria poate descoperi că nu a identificat la un moment dat eroarea sau poate confirma, ceea ce e important, că eroarea nu există", a completat arhitectul.

"OAR încearcă să îşi aducă contribuţia la o practică profesională corectă şi cât mai bună (...). Eroarea arhitectului poate fi dublată de eroarea primăriei, care poate fi şi ea de acelaşi fel, din incompetenţă, neatenţie sau superficialitate, cu cauzele cunoscute de timp, resurse, acoperire cu personal, calificare a acestuia şi nu în ultimul rând motivare a acestuia, sau putem fi în situaţia în care există îngăduinţa complice a instituţiei prin lucrătorii săi de la un nivel sau altul. Vreau să spun aici că problemele sunt dificile şi nu pot rămâne numai pe umerii organizaţiei noastre profesionale. La toate acestea se mai adaugă şi posibilele erori ale justiţiei, deloc lipsite de frecvenţă, datorate şi ele procedurilor greoaie, legilor neclare, speculate de avocaţi abili, şi dificultăţii de a judeca făcând apel la experţi, care, la rândul lor, sunt de multe ori discutabili prin ceea ce afirmă, fapt evident prin rezultatele diferite în aceleaşi cazuri ale expertizelor şi contraexpertizelor, sau a opiniilor exprimate de experţi diferiţi", a indicat preşedintele OAR.