Cum vrea un grup de prieteni să-i facă pe mănăştureni să planteze legume în marea de betoane FOTO / VIDEO

Adela Fofiu e unul dintre cei care a iniţiat acest proiect. E sociolog şi recunoaşte că unul dintre motivele pentru care a demarat acest proiect inedit este şi unul social. „Vrem să aducem oamenii mai aproape unii de alţii; noi, de exemplu, de când lucrăm împreună zâmbim mai mult şi ne-am împrietenit mai bine", spune ea. Filosofia acestei grădini de Mănăştur e că sunt plantate doar plante comestibile şi sunt folosite doar materiale refolosite - între acestea, 10 anvelope recuperate din Someş în această primăvară. Apoi recolta e împărţită inclusiv mănăşturenilor: au vopsit un pelet de lemn, pe care au scris că de aici se poate servi oricine. „E mai bine decât să fure; vom împărţi recolta, când o vom avea, cu toată lumea", explică şi Dan Sîmpetrean, aici ca voluntar iar în „civilie" manager al Institutului de Transplant Renal. El spune că grădinuţa din Mănăştur a fost amenajată având la bază conceptul permaculturii - înainte de a lua din sol, trebuie să contribui la resurse. „În Europa pământul agricol e epuizat", spune el şi dă ca exemplu alegerea pe care a făcut-o grupul, de a planta printre răsaduri trifoi în loc de gazon. „Trifoiul se autoîntreţine şi ajută pământul, dar gazonul trebuie tăiat şi ierbicidat regulat", explică el.

Adela Tofiu explică într-un interviu video ideile care au stat la baza acestei iniţiative

Mănăşturenii nu au rămas impasibili la eforturile grupului informal de grădinari, aşa cum s-ar crede: numai într-o jumătate de oră, cât reporterul ziuadecj.ro a stat de vorbă cu Tofiu şi Sâmpetrean, doi mănăştureni din blocul din vecinătate au venit şi le-au dăruit răsaduri de flori. „Ne creşte inima când vedem aşa ceva", spune Tofiu. „Un domn ne-a adus răsaduri de gălbenele şi seminţe; e minunat când vedem aşa ceva".

Unul dintre cei care au donat azi plante e Ioan Crăciun (61 ani), pensionar; el e cel care, în numele asociaţiei de locatari din blocul în care stă, şi-a asumat responsabilitatea să cultive în vecinătatea colţului blocului, de trei ani, o grădină cu flori. „Înainte aici era doar iarbă", spune el, „dar de trei ani punem flori; am şi flori de pădure aduse din pădure, iasomie, bujori, garofiţe şi ghiocei, un trandafir japonez aruncat de cineva la gunoi pe care l-am recuperat, gura-leului şi altele". Există şi o explicaţie pentru pasiunea proaspătului pensionari: şase ani a fost grădinar în Spania iar de la înălţimea acestei experienţe îi critică pe angajaţii Rosal, ce plantau trandafiri pe partea opusă a străzii Primăverii. „Îi taie prea de jos", spune el, „şi de asta nu se fac aşa frumoşi; la noi nu avem temperaturi de sub 40 de grade, iarna. Uitaţi-vă la ai noştri, sunt mai mari şi mai frumoşi".

Vezi cum explică Ioan Crăciun ce flori a plantat în grădinuţa blocului:

Grădina "Verdeaţă isteaţă de Mănăştur" e un proiect început în urmă cu două luni, durează trei ani şi face parte dintr-un program al Primăriei prin care spaţiile verzi pot fi "adoptate" de companii sau asociaţii.