Deputatul UDMR Mate, urmărit penal după ce şi-a angajat soţia la propriul cabinet

Sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) către Parchetul General datează încă din septembrie 2011, motivul fiind că Mate şi-a angajat soţia la Biroul Parlamentar. Deputatul UDMR ar fi propus angajarea soţiei şi avizarea contractului individual de muncă pentru aceasta, încălcând, astfel, prevederile Legii privind măsurile pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi, în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. 

"Complementar, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective", arătau reprezentanţii ANI.

"Din rezoluţia de începere a urmăririi penale procurorii au reţinut ca situaţie de fapt că, la data de 16 martie 2010, la propunerea deputatului Mate András Levente, soţia sa a fost angajată de către Camera Deputaţilor prin contract individual de muncă pentru perioada 16.03.2010 - sfârşitul mandatului de deputat, contract de muncă care a fost avizat chiar de către acesta. În baza contractului de muncă astfel încheiat, soţia deputatului Mate András Levente, a încasat, în perioada martie 2010-ianuarie 2011, suma totală de 5.508 lei. Menţionăm că în această cauză s-a dispus prin ordonanţă, de către prim-adjunctul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie infirmarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă iniţial", au transmis reprezentanţii Parchetului General.

Deputatul clujean susţine că începerea urmăririi penale nu este o problemă, şi că face parte din verificările necesare în cazul unei sesizări. „E cercetarea care e firească atunci când se depune o plângere împotriva cuiva. Parchetul are obligaţia de a verifica. Anul trecut eu am primit neînceperea urmăririi penale, unii s-au gândit că mai vor să verifice anumite lucruri, şi nu au decât. Pot să verifice. Nu e nici o veste proastă, atunci e problemă când se pune în mişcare acţiunea penală şi se face rechizitoriu, şi nici atunci nu e problemă pentru că există filtrul judecătorului. Deocamdată e în faza în care se fac cercetări, nimic nou. Atunci când cineva depune plângere împotriva cuiva se fac aceste urmăriri penale. E firesc şi obligatoriu pentru procuror pentru că altfel nu funcţionează instituţiile statului", a declarat Mate András Levente.

Camera Deputaţilor a adoptat, în noimebrie 2012, proiectul privind Legea de punere în aplicare a Codului penal, însă aceasta ar mai putea suferi modificări dacă se va amâna data de intrare în vigoare, stabilită pentru 1 februarie 2014. Potrivit actului normativ adoptat cu 215 voturi „pentru", 17 abţineri şi 3 „împotrivă", consilierii locali, judeţeni, dar şi deputaţii şi senatorii sunt asimilaţi, din punct de vedere penal, în categoria funcţionarilor publici, fapt care a stârnit nemulţumirea deputatului clujean UDMR Mate Andras Levente. „Până acum această categorie nu era asimilată funcţionarilor publici, care sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată. Un consilier local, de exemplu, nu poate fi pe perioadă nedeterminată. Nici un ministru. Ar trebui făcută o corecţie. De exemplu, într-o comună unde soţia unui consilier local lucrează ca vânzătoare, el nu va putea vota pentru prelungirea contractului de închiriere", a declarat atunci deputatul, pentru ZIUA de CLUJ. Însă legea adoptată în forma finală prevede că funcţionarul public este şi cel care "exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură".

Nici amendamentul deputatului clujean privind modificarea definiţiei infracţiunii de conflict de interese nu a trecut, aceasta fiind o altă sursă de nemulţumire pentru Mate. Încă de la începutul dezbaterilor pe tema Legii de punere în aplicare a Codului penal, deputatul clujean şi colegul său Marton Arpad au propus introducerea cuvântului „nejustificat" în definiţia textului de lege. Potrivit amendamentului, conflictul de interese ar fi devenit „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Această propunere a stârnit critici aspre din partea ministrului Justiţiei din perioada respectivă, Cătălin Predoiu, dar şi din partea unui alt fost ministru al Justiţiei, europarlamentarul Monica Macovei, care a acuzat că se doreşte dezincriminarea "de facto" a conflictului de interese.