Descoperire arheologică de proporţii la Feleacu

Interiorul vechii biserici ortodoxe din Feleacu, despre care se spune că a fost ctitorită de Ştefan cel Mare, este acum în plin şantier arheologic. Lucrările au început luni, 14 martie, timp în care arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), alături de câţiva studenţi, de specialişti de la Academia Română şi Asociaţia Culturală Hieronymus, au descoperit nu mai puţin de 19 morminte şi alte trei sunt pe cale să fie săpate în zona altarului.

Vor fi primii români cărora li se va face o analiză ADN de specialitate, pentru că scheletele vor fi cercetate la Cluj, în cadrul unui proiect derulat de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) şi Academia Română.

Pe lângă schelete s-au găsit monede şi bucăţi de ceramică. "Şantierul a fost deschis în primul rând din raţiuni ştiinţifice", precizează arheologul Dana Marcu, de la Hieronymus, cea care coordonează săpăturile. Vestigiile pot aduce informaţii valoroase cu privire la vechimea bisericii şi chiar a aşezării Feleacu. "Unele morminte sunt din secolul XIII, mai vechi chiar decât biserica, ceea ce este o descoperire foarte importantă pentru că nu ştiam nimic despre începuturile acestei localităţi. Am coborât vechimea ei oficială cu cel puţin un secol", adaugă specialista. Mai mult, existenţa acestor morminte ar sugera că ar fi fost în zonă o biserică şi mai veche. "La vară, când vom extinde săpăturile şi în exterior, numărul mormintelor va creşte la 50. Cele din biserică erau simple, acoperite cu cărămidă, probabil erau ale unor călugări", apreciază Alexandru Simon, cercetător la Academia Română.

Toate aceste descoperiri conduc la ipoteza că în zonă ar fi existat cu secole în urmă o fortificaţie mai veche de anul 1.300. "În zona Clujului nu aveam urme atât de vechi ale prezenţei românilor ca în Haţeg sau Făgăraş, avem doar locuri ca Cetatea Dăbâca, unde sunt mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Cu descoperirea de la Feleacu ne apropiem de prezenţa românilor pe acest teritoriu. Suntem bucuroşi de asta, dar, pe de altă parte, suntem şi precauţi", ţine să precizeze Simon. Săpăturile vor continua până la începutul săptămânii viitoare. Echipa de arheologi şi studenţi, cu toţii voluntari în această acţiune, se aşteaptă la surprize şi mai mari de la mormintele aflate sub altar. După închiderea şantierului, în biserică se vor face lucrări de renovare, în mare parte cu cărămidă, conform structurii iniţiale, pentru ca de Paşte credincioşii din Feleacu să poată lua parte la slujba de Înviere. Rânduielile bisericeşti se vor "muta" apoi la biserica cea nouă din apropiere care tocmai se pictează în interior. La cea veche lucrările de renovare vor continua. Aceasta va fi amenajată asemenea unui muzeu, pentru ca Biserica lui Ştefan cel Mare să devină un punct de atracţie pentru turişti.

Osemintele găsite în biserica de la Feleacu vor fi transportate la Cluj, la Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). "Vor fi primii români cărora li se va analiza ADN-ul, în cadrul unui proiect iniţiat în urmă cu trei luni de către UBB, în colaborare cu Academia Română", a anunţat Dana Marcu. Analizele antropologice vor mai scoate la iveală detalii despre vârsta, înălţimea, greutatea sau bolile de care suferea populaţia Clujului la acea vreme.

Filmări din podul bisericii

O altă premieră de pe şantierul arheologic de la Feleacu: săpăturile sunt filmate non-stop, cu o cameră fixă amplasată în podul bisericii şi una mobilă. "Academia Română a decis că este nevoie de un film documentar despre aceste săpături cum nu s-a mai făcut în România, pe de o parte, pentru că este o descoperire foarte importantă şi, pe de alta, pentru că în străinătate este o procedură uzuală", explică arheologul Cristian Matos. Alături de cameramanul Cosmin Giurgiu şi arheologul Flaviu Niţă, clujeanul va realiza un film documentar care ar putea fi preluat apoi de canalele de televiziune specializate.