"Diriguitorii" candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană: Trebuie să ţinem cont de cum va arăta societatea în viitor FOTO

"Ne dorim să mobilizăm oamenii din Cluj, să discutăm ce ar însemna pentru Cluj acest titlu. Până în 2021 mai este mult, astfel că încercăm să ne imaginăm cum va arăta societatea şi mediul cultural în viitor, încât ceea ce discutăm acum să nu pară ulterior depăşit", a precizat Rariţa Zbranca, reprezentantul asociaţiei Alt Art.

"Cultura nu şi-a găsit încă modul de organizare pentru conturarea şi formarea societăţii româneşti. Suntem preocupaţi de a arăta ce poate face cultura pentru societate. Conferinţa vine la scurt timp după ce la Bruxelles a fost anunţată strategia pe baza căreia vor fi selectate oraşele pentru titlul de Capitală Culturală Europeană după 2021. Sunt informaţii mult mai concrete, se pune accentul pe strategia de dezvoltare a oraşelor, pe faptul ca strategia de dezvoltare culturală să fie racordată la strategia de dezvoltare pe termen lung a oraşelor, pe dezvoltare şi susţinere din partea tuturor partidelor politice", a precizat Rariţa Zbranca.

"Este o competiţie în care vom avea doar învingători. Această candidatură ne va familiariza cu promovarea valorilor europene, democratice, cu implicarea comunităţii într-un proiect care va necesita participarea atât a instituţiilor locale, cât şi a ONG-urilor, a mediului de business, a comunităţii locale", a precizat Emil Boc, în deschiderea conferinţei "Capitale Culturale Europene 2020+. Etapele călătoriei".

Edilul Clujului a insistat pe consolidarea valorilor europene, lucru care în prezent se realizează "de sus în jos" prin reuniuni europene la nivel înalt, menite să soluţioneze dificultăţile cu care se confruntă Uniunea Europeană, precum cele care privesc criza economică, moneda euro, păstrarea valorilor europene.

Printr-un proiect precum Cluj Capitală Culturală Europeană, ce va implica autorităţile, mediul cultural şi de afaceri, respectiv comunitatea locală, consolidarea valorilor promovate la nivel european va fi realizată şi "de jos în sus", a arătat Emil Boc. Edilul a explicat că o astfel de dezbatere, pe tema candidaturii Clujului la titlul de CCE reprezintă o premieră la nivel naţional.

"Este foarte important să înţelegem care este rolul culturii în societate. E important de asemenea să existe chestiuni deschise. Europa este plină de probleme, dar asta prezintă şi o parte bună, în sensul că se pot găsi soluţii ingenioase de a le depăşi. Clujul e în Europa, Europa e în acelaşi timp la Cluj, astfel că dacă Clujul îşi rezolvă problemele, se rezvolă implicit şi o parte din problemele Europei. Sunt importante ideile de identitate europeană, implicare civică şi cooperare", a arătat Szalai Tamas, fost membru al echipei de coordonare a proiectului Pecs - Capitală Culturală Europeană, prezent la conferinţă.

La conferinţa organizată miercuri la clădirea Casino de asociaţiile "Cluj Capitală Culturală Europeană 2020" şi Alt Art participă specialişti în domeniul cultural din ţară şi străinătate, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Sesiunea de discuţii a fost deschisă de primarul Emil Boc, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, subprefectul judeţului Cluj, Mihnea Iuoraş, preşedintele asociaţiei "Cluj Capitală Culturală Europeană 2020", Florin Moroşanu şi directorul asociaţiei Alt Art, Rariţa Zbranca.