Discuţii aprinse despre brandul oraşului

 Dezbaterea despre brandul Clujului, organizată joi seara de revista “Corso”, a umplut Turnul Croitorilor, publicul dovedind, pe parcursul întâlnirii, că este extrem de interesat de subiect. “încălzirea” a fost făcută de specialista în branding Aneta Bogdan şi de realizatorul TV Cătălin Ştefănescu, după care au urmat întrebări, replici, opinii şi chiar mici polemici ale participanţilor, între care foarte mulţi tineri.

“Brandingul a devenit, în ultimii ani, o parolă”, a opinat Aneta Bogdan, făcând o comparaţie între brandurile comerciale şi cel de locaţie. Unul dintre scopurile brandului de oraş este creşterea nivelului de trai al locuitorilor, prin atragerea de resurse din investiţii economice şi turism. Definirea brandului se poate face în diverse moduri, a precizat Aneta Bogdan, de la un logo care să conţină un cuvânt “de alint” al oraşului până la arhitectură şi monumente. “în brandingul de locaţie trebuie să existe o sustenabilitate a imaginii”, a accentuat ea, aceasta însemnând că “oferta” trebuie să fie reală, şi nu doar o momeală. “Trebuie să vedem ce avem de vândut care să fie valoros pentru ceilalţi”, a mai adăugat Aneta Bogdan.

La rândul său, Cătălin Ştefănescu a folosit câteva “poveşti” pentru a remarca forţa unui brand. El a povestit cum verişoara sa, stabilită în Australia, putea recunoaşte provenienţa oamenilor pe care-i vizita încă de la întredeschiderea uşii. Est-europenii aveau în casă multe cărţi şi discuri, ceea ce denotă, crede Ştefănescu, “tezaurizarea culturii”.

“Vreo 40 de ani am adunat cărţi şi obiecte culturale aşa cum tezaurizam făina pe cartele, dar n-am reuşit să depăşim nivelul intelectual al culturii, de samizdat”, a opinat realizatorul TV. El a pledat pentru o “cultură a dezbaterii”, pentru că “oricât de bun ar fi un specialist de branding, un designer, o echipă, nu pot umple un conţinut pe care trebuie să-l umple comunitatea”. Ştefănescu s-a declarat, de asemenea, nemulţumit de felul cum arată spaţiile centrale ale Clujului.

Discuţia a abordat diverse detalii ale brandingului, de la logouri de mare succes (cel al New Yorkului) la oraşe reprezentative pentru o ţară întreagă (Cracovia). Reprezentanţii Primăriei au fost acuzaţi că nu fac ceva concret pentru crearea unui brand, iar una dintre concluzii a fost că ar fi nevoie de expertiza unei firme specializate şi cu prestigiu internaţional.