Dragoş, Terapia: Jumătate din populaţia României are acces inechitabil la sănătate

"Dincolo de situaţia dramatică din industria farmaceutică, atragem atenţia asupra unei alte probleme majore a cetăţenilor României, privind îngrijirea sănătăţii: accesul tot mai redus la servicii medicale. Dacă există limitări în privinţa accesibilităţii, inclusiv printre pacienţii din cele mai dezvoltate localităţi ale ţării, în zona rurală şi a oraşelor mici situaţia este de-a dreptul tragică la acest capitol", apreciază preşedintele asociaţiei.

Principala problemă este inechitatea în distribuirea judicioasă a resurselor, potrivit datelor Cegedim coroborate cu Anuarul Statistic al României, citat de asociaţie, unde se precizează că în marile oraşe distribuţia reţelelor de furnizori de servicii medicale este satisfăcătoare, dar în afara acestora situaţia este mult diferită. "Aproape 65% din populaţia ţării este aproape lipsită de mijloacele necesare diagnosticării şi obţinerii unui tratament adecvat. Din punct de vedere calitativ - al numărului de unităţi sanitare care furnizeaza servicii medicale, inechităţile sunt flagrante. În localităţile care au o populaţie ce nu depăşeşte 50.000 de locuitori există de aproape trei ori mai puţine cabinete şi laboratoare la mia de locuitori decât în cele nouă oraşe universitare, şi de aproape două ori mai puţine unităţi de reţea farmaceutică (farmacii şi drogherii) respectiv de reţea spitalicească (secţii de spital, farmacii spitaliceşti, cabinete de spital)", mai arată Damian.

Cu alte cuvinte, patru din 10 localităţi mici nu au reţea ambulatorie, opt din zece localităţi cu mai puţin de 50.000 de locuitori nu au reţea farmaceutică şi nouă din 10 nu au reţea spitalicească. Pentru a avea tabloul complet, trebuie precizat că în zona localităţilor mici, se vând de aproape cinci ori mai puţine cutii de medicamente decât în oraşele universitare, şi de nouă ori mai puţine medicamente din punct de vedere valoric.

"Considerăm de datoria noastră să atragem atenţia autorităţilor şi opiniei publice asupra erodării tot mai accentuate a accesului pacienţilor la servicii medicale şi de tratament. Situaţia se află într-un grav proces de deteriorare în 2011, când în primul trimestru consumul de medicamente generice a scăzut în volum cu 9% iar raportat la ultimele 12 luni scăderea a fost de 4%", arată Damian. El adaugă că fenomenul "s-a înscris într-un trend mai larg al ultimilor ani", în care piaţa de medicamente generice a coborât ca pondere în volumul total de medicamente de la 73%, la 62% în 2011. "O corecţie de peste 11% în minus! Acest lucru atestă indubitabil că autorităţile nu sunt preocupate să creeze o cultură a consumului de medicamente generice prin reglementări adecvate", acuză Damian, precizând că şi numărul zilelor de tratament pentru pacienţi a scăzut cu aproape opt procente.

"Este o stare de fapt care se suprapune peste una dintre cele mai scăzute medii din UE a consumului de medicamente pe cap de locuitor, respectiv puţin peste 70 Euro şi o consecinţă directă a suprareglementării şi suprafiscalizării, a subfinanţării cronice din domeniul sănătăţii în ansamblul său, cu efecte negative importante în planul sănătăţii personale şi a accesului la tratament al românilor", a mai arătat Damian.