Femeile închise la Gherla, trimise la abator

Ministerul Justiţiei renunţă la o investiţie de câteva milioane de lei transformând închisoarea de femei din Cluj în birouri pentru Curtea de Apel. Secţia exterioară a Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla, situată în Cluj- Napoca, pe Calea Dorobanţilor, ar putea fi relocată, în urma unei decizii a ministerului de resort.

Înfiinţată în 2002, vechea clădire a beneficiat de investiţii masive pentru securizarea sectoarelor de deţinere pentru femeile condamnate şi pentru minorii delincvenţi arestaţi preventiv.

“La nivelul Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) se studiază posibilitatea relocării secţiei exterioare într-o altă locaţie din municipiu”, a confirmat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu. “Din 2002, aici s-au investit peste 10 milioane de lei pentru a transforma clădirea în pavilion de deţinere, securizarea curţii unde sunt descărcate transporturile cu arestaţi preventivi aduşi de la Gherla. Dacă se renunţă la această clădire, deţinuţii vor trebui introduşi în Palatul de Justiţie direct din stradă pe intrarea principală”, explică un angajat al ANP. Discuţiile privind relocarea închisorii au început în noiembrie-decembrie 2010, când gardienilor de la Cluj li s-a adus la cunoştinţă că s-ar putea să se mute într-un an. În această lună însă, li s-a spus să “îşi restrângă activităţile” cât de tare, întrucât mutarea este inevitabilă. “Mai aveam câteva spaţii de renovat, au fost aprobate puncte de lucru pentru luna ianuarie şi acum trebuie cedat spaţiul”, mai arată sursele ZIUA de CLUJ. Printre noile adrese vehiculate se numără fostul abator din Gherla, dar şi fosta unitate militară din Floreşti.

“ANP a cerut conducerii de la Gherla să mute secţia acolo. Acest lucru e imposibil fiindcă, potrivit legii, femeile şi copiii nu pot fi deţinuţi în acelaşi loc cu bărbaţii. Săptămâna viitoare voi depune o interpelare la Ministerul Justiţiei în această problemă, în care voi cere găsirea unei alte soluţii pentru Curtea de Apel”, a declarat deputatul PDL de Cluj, Mircia Giurgiu, cel care a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, intenţia mutării. Conform ultimelor statistici ale Penitenciarului Gherla, în decembrie 2010, la secţia exterioară erau închise 139 de persoane, din care 114 femei condamnate definitiv, iar 13 arestate preventiv, 10 minori şi doi tineri între 18 şi 21 de ani.

În replică, reprezentanţii Curţii de Apel Cluj şi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel spun că a adresat ministrului o scrisoare comună, în 2010, în care “i-au adus la cunoştinţă că instanţele şi parchetele care îşi au sediul în Palatul de Justiţie din Cluj-Napoca nu dispun de spaţii suficiente desfăşurării activităţilor profesionale, dificultăţile actuale urmând a fi amplificate prin preconizata intrare în vigoare, în viitorul apropiat, a noilor coduri (Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală)”. “În aceste circumstanţe, una dintre soluţiile care ar putea fi avute în vedere şi care a fost transmisă Ministerului Justiţiei e reprezentată de redobândirea de către instanţele clujene a părţii din clădirea Palatului de Justiţie, folosită în prezent de către Penitenciarul Gherla, rămânând însă ca autorităţile centrale abilitate să ofere penitenciarului un alt imobil în care acesta să îşi desfăşoare activităţile specifice”, se arată într-un răspuns al Biroului de Presă al Curţii. Soluţia judecătorilor nu a primit răspuns de la minister.

(B. FELSEGHI, A. GOLBAN)