Iliescu: Politica la 23 de ani de la Revoluţie: cei care regretă viaţa dinainte de 1989 o fac motivat, în lipsă de certitudini.
Iliescu a fost întrebat care crede că este diferenţa fundamentală între clasa politică apărută acum 23 de ani, după Revoluţia din 1989, şi cea de acum.
"S-au schimbat vremurile, se schimbă ambianţa, conjunctura în care se dezvoltă societatea. Atunci era o noutate, ieşeam dintr-un regim închistat. Una din primele teme şi unul din obiectivele Revoluţiei a fost realizarea libertăţii de manifestare, de organizare, de exprimare, pluralismul politic... Au apărut atunci exploziv, în luna ianuarie, 30 de partide, pe baza legii partidelor pe care am emis-o la sfârşitul anului 1989. Până la alegeri am ajuns la vreo 90 de partide, care au luat parte la primele alegeri. Apoi a fost un proces de aşezare, de sedimentare şi de reducere a numărului de partide. Au rămas câteva partide proeminente care au fost forţe active ale confruntărilor noastre politice", a declarat Iliescu.
În ceea ce priveşte onestitatea politicienilor din prezent, faţă ce cei din 1990, fostul preşedinte a precizat că acum predomină interesele private.
"În toate generaţiile sunt de toate, şi oameni oneşti şi... apar interese inevitabile. Am intrat într-o lume în care predomină interesul, proprietatea privată şi capitalul înseamnă interes privat şi se confruntă interesele celor ce au şi celor ce n-au. Deci am intrat într-o societate care are de toate", a mai susţinut Iliescu.
Totodată, el a fost întrebat dacă în opinia sa românii sunt conştienţi de ceea ce s-a câştigat în urmă cu 23 de ani.
"Sunt de tot felul, oameni care înţeleg, oameni care nu înţeleg. Oameni care au fost părtaşi şi care se uită şi cu interes dar şi cu oarecare amărăciune că a dispărut suflul care a caracterizat anii de după Revoluţie. Sunt oameni conştienţi de toate aceste lucruri. Sunt şi oameni care nu înţeleg şi nu sunt părtaşi la procesele şi la eforturile necesare de a apăra ceea ce am câştigat", a mai afirmat fostul preşedinte.
Cât priveşte cazurile celor care regretă viaţa din regimul comunist, Iliescu a precizat că aceştia au motive: "pentru că aveau un loc de muncă asigurat, aveau un venit oricum asigurat şi acum am intrat într-o lume în care nimeni nu mai are certitudini. Nici asupra locului de muncă, nici asupra veniturilor şi aşa mai departe. Asta e societatea în care am intrat, dar în care trebuie să ştim să luptăm şi să apărăm interesele celor mulţi. În asta constă esenţa luptei politice într-o societate democratică modernă".
"Revoluţia română a fost parte a unui proces istoric, care a schimbat faţa relaţiilor internaţionale în general. S-a prăbuşit un sistem la scară internaţională, fosta URSS, ţările aşa zis socialiste din zona noastră, numai că spre deosebire de alte ţări România a fost nevoită să plătească cu jertfe de sânge această schimbare, în timp ce în ţările vecine procesul a fost un proces relativ paşnic, alegeri libere în Polonia în vara lui 89, schimbările care au fost şi în Unguria şi în Cehoslovacia şi în Bulgaria şi aşa mai departe... La noi datorită regimului Ceauşescu, care nu înţelegea mersul istoriei şi a încercat să stopeze în forţă şi să reprime mişcarea populară la început în Timişoara, apoi în Bucureşti şi alte oraşe, a trebuit deci să plătim un tribut de sânge. Dar procesul a fost unic de trecere a societăţii într-o fază nouă de evoluţie, deci înlăturarea unor regimuri totalitare, instaurarea democraţiei, stat de drept. Cred că în aceşti 23 de ani am construit şi am consolidat o democraţie reală, inclusiv cu alternanţă la putere a forţelor politice şi din punct de vedere politic am intrat în rândul lumii cum se spune, în procesul acesta de democratizare", a mai declarat fostul şef al statului.
El a subliniat că principala problemă care a rămas de actualitatea este situaţia economiei.
"Sigur că rămân problemele grele ale vieţii economice şi sociale, atunci s-a prăbuşit o lume, s-a prăbuşit un sistem şi am avut o cădere a economiei. Dacă mai luăm producţia industrială astăzi, ea mai este 60 şi ceva la sută faţă de cea din 1989. În agricultură, spre deosebire de alţii care au reuşit să consolideze structurile cooperatiste şi deci agricultură pe suprafeţe mari, eficientă, la noi s-a produs odată cu destrămarea fostelor structuri cooperatiste - şi datorită modului în care Ceauşescu intervenea în viaţa cooperativelor şi a dat sentimentul că ar fi cooperativele nu o stuctură a proprietarilor, a ţăranilor, a membrilor cooperatori, ci o structură impusă de către stat. Dar fărămiţarea prin desfiinţarea cooperativelor a proprietăţii a dus agricultura românească într-o stare de înapoiere. Mai fac agricultură modernă în România doar marii latifundiari, care lucrează pe zeci de mii de hectare, dar ţăranii cu unul - două hectare nu pot să mai lucreze pământul. Este problema zilei şi important acum ca în procesul acesta de consolidare a structurilor politice şi de liniştire a apelor în disputa aceasta politică să abordăm frontal problemele esenţiale ale modernizării economiei naţionale şi încurajarea refacerii potenţialului industrial al ţării care a suferit în aceşti ani şi în sprijinirea ţărănimii, a satului românesc, a agriculturii", a mai afirmat Iliescu.
De asemenea, fostul preşedinte a fost întrebat dacă pentru tineri Revoluţia mai are semnificaţia pe care o avea în 1989 pentru cei care s-au aflat în stradă.
"Tineretul a fost factorul motor al Revoluţiei române, şi la Timişoara şi la Bucureşti şi în alte oraşe. Şi jertfele de sânge din decembrie '89 au aparţinut mai ales oamenilor tineri. Tinerii de atunci au devenit oamenii maturi de astăzi, unii cu mai bune, alţii cu mai puţin bune, dar este generaţia de sacrificiu, care şi-a dat tributul său. Noile generaţii sigur că încep să uite, intră în istorie ceea ce s-a petrecut acum 23 de ani, dar a menţine flacăra şi spiritul revoluţiei române este datoria tuturor generaţiilor, şi a celor care au participat atunci la acest proces de schimbare şi a celor care vin. Trebuie să dăm nu numai cinstirea formală a unui moment de istorie înălţător pentru societatea românească, a fost o surpriză pentru multă lume şi în plan internaţional (...) Exista o percepţie că românii nu mişcă, că în România nu se mişcă nimic, în timp ce ceilalţi începeau să găsească căi de soluţie, chiar ruşii", a mai explicat Iliescu.
