Foto IMAGINI din școala ridicată pe ruinele fostului ghetou evreiesc din Cluj / Mii de evrei au plecat de aici în trenuri ale morții spre lagărul de exterminare de la Auschwitz

În octombrie 2018, o societate deținută de Massimo Novali, consulul onorific al Italiei la Cluj, a obținut de la Primăria Cluj-Napoca o autorizație de desființare pentru clădirea ghetoului de unde s-a realizat deportarea evreilor în lagăre.

După aceea, italianul a depus actele și pentru aprobarea PUZ privind restructurarea urbană a zonei. Clădirea (de pe Bulevardul Muncii) a fost într-un final demolată, iar apoi, firma italianului a ajuns în mâna unei familii de milionari clujeni.

Acum în locul fostului ghetou a fost ridicată o școală unde vor învăța peste 300 de elevi: 8 clase 0 și 8 clase I. Clădirea care a fost ridicată de un dezvoltator privat a fost donată municipalității.  Școala din cartierul Iris face parte dintr-un proiect imobiliar dezvoltat de un milionar clujean pe strada Oașului – Bulevardul Muncii, în locul fostei fabrici de cărămidă, unde a funcționat ghetoul evreiesc din Cluj. 

De fapt donarea școlii din Iris este o premieră națională, acesta fiind, potrivit dezvoltatorilor, ”un proiect unic în România, un exemplu de implicare civică și de investiție în viitorul copiilor. Această școală nu este doar o clădire, ci un angajament față de viitorul copiilor din Cluj”.

Școala deține: 
- 16 săli de clasă complet echipate
- Laborator IT de ultimă generație
- Sală de sport + teren exterior de 600 mp
- Zone de recreere și bibliotecă modernă
- Clădire construită NZEB, cu panouri fotovoltaice și sisteme Smart

Primarul Emil Boc, alături de viceprimarul Dan Ștefan Tarcea și șefa Inspectoratului Clujean Județean au participat joi, 4 septembrie la inaugurarea noii școali din cartierul clujean Iris.

Ghetoul din Cluj unde a fost construită noua școală a fost unul din lagărele de plecare organizate în anul 1944 în cadrul holocaustului evreilor transilvăneni. A fost lichidat prin șase transporturi efectuate în trenuri ale morții spre lagărul de exterminare de la Auschwitz, între 25 mai și 5 iunie 1944. Evreii din Transilvania au fost trimisi în lagărele naziste de conducerea maghiară instaurată după Dictatul de la Viena.

Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea dictat de la Viena sau Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.

Trimiterea în ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord a început la 3 mai 1944 și a durat o săptămână. Au fost concentrați în zona fabricii de cărămidă Iris din nordul orașului. Fiind format în principal din barăci folosite pentru uscarea cărămizilor, ghetoul nu avea aproape nici o facilitate pentru cei aproximativ 18.000 de evrei adăpostiți acolo și originari din Cluj, Gherla, Borșa, Huedin, precum și satele din jur. Dintre aceștia, 4.000 erau copii sub 13 ani - după cum se specifică pe placa comemorativă.

CITEȘTE ȘI: Prima școală din România construită cu bani privați, donată Primăriei Cluj-Napoca, a fost inaugurată în Iris / Va găzdui elevii de la Agârbiceanu. TRANSPORT GRATUIT
CITEȘTE ȘI: Victimele Holocaustului de la Ghetoul din Cluj