Implanturi spectaculoase, în premieră la Cluj

Specialiştii clujeni au în plan producerea de implanturi ortopedice din material biocompatibil, proiect inedit în Estul Europei.

 Persoanele care vor avea nevoie de înlocuirea unui fragment osos, fie din cauza unui accident, fie a unei malformaţii sau boli, vor putea beneficia, la Cluj, de implanturi şi proteze confecţionate din material biocompatibil. Protezele vor fi identice ca formă şi funcţionare cu osul pierdut. La acest proiect, care va fi încheiat în câţiva ani, lucrează specialişti din mai multe instituţii clujene.

 

“Fiecare din noi e un prototip. A fost doar un pas până ca inteligenţa aplicată în tehnologie să poată ajunge la personalizarea acestor proteze”, a precizat profesorul Petru Berce, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), coordonatorul Centrului Naţional pentru Rapid Prototyping, care a iniţiat proiectul menţionat.

 

Aparatul care stă la baza “miracolului” protezelor personalizate foloseşte tomografii ale pacientului pe baza cărora se reface virtual, în “oglindă”, partea de os distrus. “Copia” este realizată dintr-un material care se apropie mult de proprietăţile osului şi este implantată apoi de către specialişti. “Istoria” acestor proteze la Cluj a început la mijlocul anilor ‘90, când profesorul Berce a plecat cu o bursă la Universitatea Nottingham din Anglia, unde a avut de-a face cu ceea ce mai târziu s-a numit fabricarea rapidă a prototipurilor.

 

La întoarcere a înfiinţat primul centru în domeniu din Estul Europei. în prezent, experţii clujeni sunt mândri că acesta este unul dintre cele mai performante, atât în privinţa pregătirii specialiştilor, cât şi a dotărilor cu echipamente care valorează mai bine de 3 milioane de euro, achiziţionate în cea mai mare parte prin proiecte şi granturi obţinute. Specialiştii Centrului au colaborat în toţi aceşti ani cu medicii Grigore Băciuţ de la Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială şi Ştefan Florian de la Clinica de Neurochirurghie. “Acum suntem în stare să realizăm implanturi personalizate fie pentru refacerea unor ţesuturi osoase distruse în urma unor accidente, fie a malformaţiilor congenitale sau maladii grave”, a specificat Berce.

 

Primul caz rezolvat prin această metodă a fost cel al unui bărbat de 50 de ani din Zalău. “A suferit un accident vascular major care i-a “explodat” jumătate din ţeastă”, şi-a amintit profesorul. Cu ajutorul tehnicii revoluţionare, specialiştii clujeni au reuşit să îi refacă partea de craniu distrusă. A mai fost ajutată prin această metodă o fetiţă de 7 ani cu un traumatism pronunţat, tot în regiunea capului.

 

“După tomografie am făcut un craniu identic pe care chirurgul l-a operat şi apoi a ştiut exact unde să taie şi unde să adauge pentru refacerea corespunzătoare”, a relatat profesorul. Mai mult, copilei i s-au montat şi dispozitive speciale care să ajute la creşterea osului mandibulei. “Putea rămâne nenorocită pe viaţă, dar aşa am reuşit să o redăm familiei şi ei însăşi”, a remarcat Petru Berce.

 

Cazul cel mai spectaculos a fost al unui tânăr student care s-a ales cu jumătate de cap strivit de un lemn într-un acident rutier. “I-am refăcut craniul, a fost operat, i s-a montat material identic oaselor craniului şi un ochi artificial. Am avut o singură dorinţă: să îl văd după şapte zile de la operaţie. A venit cu părinţii, era singurul copil şi am fost uimit să constat că avea doar o vânătaie şi o cicatrice fină sub ochi, în rest arăta perfect!”, a povestit cercetătorul. Metoda l-a ajutat şi pe Toni Doboş, fostul preşedinte al “U” Cluj, să se refacă după accidentul rutier cumplit suferit în 2008.

 

în prezent, echipa coordonată de Petru Berce urmăreşte producerea unui material biocompatibil, care să corespundă cu proprietăţile osului şi din punct de vedere mecanic, să reziste la presiuni şi să se comporte adecvat la căldură sau la alte condiţii specifice. La acest proiect lucrează Laboratorul de biomateriale din cadrul UTCN, coordonat de profesorul Cătălin Popa,  Institutul de Cercetări Experimentale de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, condus de profesorul Şimon Simion, medicul Ioan Valentin Cernea de la Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă”, precum şi o echipă de la Maxilo-Faciale condusă de profesorul Băciuţ.

 

Echipa s-a înscris la un concurs naţional de finanţare organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, alături de alte peste 400 de proiecte din întreaga ţară. în prima etapă, au fost alese 60 de proiecte şi, în final, 12. Şapte dintre acestea au fost realizate la Cluj, iar politehniştii şi-au revendicat trei, între care şi cel menţionat, al implanturilor ortopedice personalizate. Juriul a fost alcătuit exclusiv din specialişti străini, “din fericire”, după cum a apreciat Petru Berce. “Nu suntem mai deştepţi şi nu avem dotări mai spectaculoase decât competitorii noştri din ţară. Secretul succesului este că am ştiut să trecem peste orgolii, să facem echipe, să ne unim forţele pentru a ajunge să dezvoltăm o aplicaţie compatibilă”, a menţionat Berce.

 

Din echipa de 60 de persoane care lucrează la proiect fac parte şi mulţi tineri. Unii îşi realizează teza de doctorat în domeniu, alţii sunt studenţi. Cu toţii sunt plătiţi pentru trudă, iar profesorii lor speră ca experienţa să îi încurajeze să rămână în ţară. “Pe lângă partea financiară, resursa umană este, de departe, cea mai preţioasă în asemenea proiecte. Avem noroc că Uniunea Europeană ne obligă să avem grijă de asta”, este de părere profesorul. Metoda pusă la punct de specialiştii clujeni va revoluţiona domeniul în cazul în care va fi aplicată la scară largă, a afirmat medicul Grigore Băciuţ, de la Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială.

 

“Acum se lucrează exact invers, se confecţionează protezele după metode arhaice şi se tot meştereşte la ele, dar nu se potrivesc ca lumea. Asta îl afectează, desigur, pe pacient. Pe de altă parte, cu cât operaţia durează mai mult, sângerarea e diferită şi riscurile intervenţiei cresc. în cazul implanturilor personalizate, totul se face rapid”, a explicat medicul. Mai mult, în cazul în care proiectul va fi pus în practică, nu va mai fi nevoie de prelevarea de material osos din altă parte a corpului, cum se face în prezent. Producerea implanturilor la Cluj ar atrage chiar şi pacienţi din afara ţării, întrucât ar fi singurul centrul de acest fel din Europa de Est. “Este foarte important faptul că aceste implanturi sunt unice, create pentru fiecare pacient în parte şi pot corecta toate defectele cranio-maxilo-faciale”, a conchis specialistul. 

 

Bani de la oamenii de afaceri

 

Proiectul ce are ca scop producerea de material biocompatibil beneficiază de finanţare de 2 milioane de euro de la Ministerul Educaţiei şi ar fi trebuit să demareze în septembrie 2008, însă, din diverse motive, a început abia din 1 iunie 2010.

 

“în 2013, la final, estimăm că vom reuşi nu doar omologarea de materiale noi din care să se realizeze aceste proteze, cât mai apropiate de structura osului, ci să putem dezvolta o industrie în domeniu”, a declarat Petru Berce (foto). “Noi nu avem aceste posibilităţi, dar credem că la Cluj se va găsi un om sau un grup de afaceri care să fie dispus să investească în aşa ceva. Piaţa este 100% asigurată, din păcate oameni cu probleme de acest fel vor mai tot fi şi nu e doar un element de business, ci şi unul de omenie. O astfel de producţie nu ţine de criză. Accidentele, malformaţiile şi maladiile continuă să se manifeste…”, este convins profesorul. 7

 

Rezervor pentru Sandero

 

Specialiştii de la Centrul Naţional pentru Rapid Prototyping mai lucrează şi la alte aplicaţii în domeniul industrial, precum fabricarea de piese de o mare varietate prin topirea selectivă cu laser. Metoda poate fi utilizată mai ales în industria auto şi are marele avantaj al rapidităţii.

 

“Azi recompui virtual piesa şi mâine o ai gata fabricată. în sistemul clasic, aşa ceva poate dura luni de zile”, a rezumat Petru Berce procedura. Specialiştii clujeni au colaborat cu o fabrică de materiale plastice din Oradea, căreia i-au furnizat rapid şi la preţ rezonabil echivalentul unor matriţe foarte laborioase şi care ar fi costat, altfel, sute de mii de euro. Au lucrat şi cu cei de la Dacia: la Dacia Sandero au realizat trei schiţe până la varianta finală a unui rezervor de apă pentru parbriz. “Industria auto e cea care a tras şi a împins la dezvoltarea acestor tehnologii. Pe o piaţă care se mişcă din ce în ce mai repede, scăderea timpului de fabricaţie este vitală şi, în cazul nostru, nu vorbim de creşteri cu câteva procente, ci cu 50% sau mai mult”, a explicat profesorul Berce.