Înalta Curte în cazul Apostu: cererile de eliberare, analizate superficial

Motivarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) din 30 ianuarie arată că "cele două cereri au fost analizate în mod colectiv şi superficial" şi că "nu au fost indicate în cauză elemente din care să rezulte că punerea în libertate a inculpaţilor ar zădărnici aflarea adevărului". Cererile de liberare sub control judiciar ale lui Apostu şi Stoia vor fi judecate azi de către un alt magistrat al Curţii de Apel Cluj, după ce judecătorul de fond din dosar s-a abţinut de la rejudecarea acestora.

Magistraţii ICCJ au precizat că instanţa clujeană a reţinut în mod greşit că se mai aplică în cazul primarului suspendat Sorin Apostu şi al omului de afaceri Călin Stoia paragraful din Codul de procedură penală privind pericolul concret pentru ordinea publică. "În ce priveşte netemeinicia hotărârii, s-a arătat că cele două cereri au fost analizate în mod colectiv şi superficial, fără a se face distincţie între ele, constatându-se în mod nejustificat că subzistă temeiurile prevăzute de articolul 148 litera f din Codul de procedură penală. De asemenea, nu au fost indicate în cauză elemente din care să rezulte că punerea în libertate a inculpaţilor ar zădărnici aflarea adevărului şi ar afecta buna desfăşurare a procesului penal, nu au fost avute în vedere circumstanţele personale ale inculpaţilor", se precizează în motivarea ICCJ.

Înalta Curte a dispus rejudecarea cererilor de liberare sub control judiciar şi ca urmare a unor greşeli de procedură făcute de instanţa clujeană în 19 ianuarie. "Din conţinutul încheierii atacate, precum şi din actele şi lucrările dosarului rezultă că instanţa Curţii de Apel Cluj a soluţionat cele două cereri de liberare provizorie sub control judiciar cu încălcarea dispoziţiilor procedurale", se arată în motivarea ICCJ. Potrivit acesteia, cererile de eliberare au fost formulate de către avocaţii celor doi inculpaţi, Gheorghiţă Mateuţ şi Sergiu Bogdan, astfel că Apostu şi Stoia trebuiau întrebaţi de instanţă dacă îşi însuşesc cererile, iar în caz afirmativ să se consemneze pe cerere. Magistraţii ICCJ au precizat că s-a încălcat partea din Codul de procedură penală care spune că "soluţionarea cererii se face după ascultarea învinuitului sau inculpatului, a concluziilor apărătorului, precum şi ale procurorului". Potrivit instanţei supreme, inculpaţii Sorin Apostu şi Călin Stoia nu şi-au putut apăra interesele în cadrul şedinţei de judecată din 19 ianuarie de la Curtea de Apel Cluj. "Celor doi inculpaţi li s-a produs o vătămare prin încălcarea dreptului procesual de a fi ascultaţi. Acordând drepturi procesuale şi instituind garanţii procesual penale pentru exercitarea lor, legea recunoaşte că soluţionarea justă a cauzei penale nu se poate realiza decât prin execitarea acestor drepturi şi prin împlinirea garanţiilor procesuale. Împiedicarea părţii de a-şi realiza un drept procesual sau de a beneficia de o garanţie procesuală produce prin ea însăşi o vătămare procesuală, care constă într-o privare a posibilităţilor de a acţiona în faţa organelor judiciare în vederea apărării intereselor legitime proprii", au menţionat cei trei judecători din completul de la ICCJ.