Închisoare cu executare: un avertisment pentru proprietarii de câini periculoşi

Judecătorii Curţii de Apel Cluj, care au menţinut sentinţa prin care Constantin Dan Cenan a fost condamnat la închisoare cu executare după ce animalul său, un Rottweiler, a desfigurat un copil, consideră că doar aşa se poate da o lecţie deţinătorilor de câini periculoşi.

Clujeanul Constantin Dan Cenan, în vârstă de 33 de ani, a fost condamnat în 8 octombrie de Curtea de Apel Cluj, la şase luni de închisoare în regim de executare şi despăgubiri morale în valoare de 200.000 de lei, după ce câinele său, rasa Rottweiler, l-a muşcat de cap, în urmă cu trei ani, pe copilul unui vecin al său. Sentinţa este definitivă.

Iniţial, Cenan a fost trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru încălcarea prevederilor OUG 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. Judecătoria Cluj-Napoca a respins în iunie 2011 cererea de schimbare a încadrării juridice în vătămare corporală gravă şi l-a achitat pe Cenan pentru această infracţiune. Latura civilă a cauzei a rămas nesoluţionată. Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi de părinţii copilului muşcat de câine, Cătălin Ţicrea şi Monica Claudia Ţicrea, au fost admise de Curtea de Apel, care a trimis cauza spre rejudecare. În urma procesului pe fond, Cenan a fost condamnat la şase luni de închisoare cu executare, pentru vătămare corporală din culpă şi despăgubiri morale în valoare de 200.000 de lei faţă de familia Ţicrea. În urma recursului la Curtea de Apel Cluj, Cenan a rămas cu aceeaşi pedeapsă cu executare, fiind o premieră în justiţie, având în vedere că până acum nu s-au dat condamnări atât de aspre pentru proprietarii de câini care au făcut victime.

Incidentul s-a petrecut în seara zilei de 17 ianuarie 2009, când soţii Ţicrea veneau spre casă de la cumpărături, însoţiţi de fiul lor de trei ani, Vlad. "Ieşind din autovehicul mama părţii vătămate a observat că de ei se apropie un câine din rasa Rottweiller care nu purta nici botniţă şi nu avea nici lesă. S-a aplecat asupra minorului pentru a-l proteja, ca o reacţie instinctuală, raportat la dimensiunile câinelui care ajungea în înălţime până la umărul fiului său. A fost însă liniştită de asigurările inculpatului care i-a spus că nu-i face nimic câinele. Luând partea vătămată de mână, martora s-a îndreptat înspre scara blocului, moment în care câinele a venit din spate, l-a culcat pe copil la pământ şi l-a muşcat de cap. Urmare a intervenţiei tatălui părţii vătămate care a prins câinele şi l-a tras cu putere s-a reuşit eliberarea capului părţii vătămate. Imediat după acest incident partea vătămată a fost transportată la spital, iniţial la Unitatea de Primire Urgenţe Copii fiind transferat la secţia de Neurochirurgie unde a fost suspus unei intervenţii chirurgicale, deoarece s-a constat că-i curge creier în afară", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj.

Expertiza medicală dispusă în dosar a arătat că Vlad Ţicrea a suferit un traumatism cranio-cerebral acut deschis, provocat prin muşcătură de câine, care i-a pus în primejdie viaţa şi care a necesitat un număr de 70-80 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu intervin complicaţii. "Martora O.I.M., medicul de gardă care a participat la intervenţia chirurgicală asupra părţii vătămate din data de 17 ianuarie 2009, a declarat că imediat după operaţie şansele de supravieţuire a copilului au fost minime. Copilului i-a fost indusă starea de comă aproximativ 3-4 zile, iar ulterior, datorită traumatismului a prezentat o paralizie totală pe partea stângă a corpului, care, prin proceduri specifice de recuperare s-a ameliorat, însă şi în prezent copilul prezintă o particularitate la modul în care îşi ţine mâna stângă şi foloseşte piciorul stâng", se mai arată în motivare. Medicul de gardă a mai declarat în calitate de martor că micuţului i-a fost îndepărtată o parte a creierului, iar o astfel de intervenţie poate cauza în viitor diverse reacţii patologice precum convulsii epileptice.

"Trauma suferită a avut impact direct asupra dimensiunii comportamentale a minorului Ţicrea Vlad, devenind un copil retras, fiind necesare proceduri educative speciale şi atenţie sporită. Mai mult, având în vedere faptul că asupra sa a avut loc atacul violent al unui câine de talie mare, este neîndoielnic că a fost provocat astfel un şoc psihic părţii vătămate, de natură să afecteze modul în care aceasta va relaţiona pe viitor cu câinii. Se va avea în vedere şi faptul că partea vătămată este un minor în vârstă de 3 ani, ceea ce este de natură să amplifice consecinţele pe care un asemenea accident le poate avea asupra stării sale psihice şi emoţionale, datorită neînţelegerii depline a evenimentului şi imposibilitatea acceptării lui", motivează judecătorii Curţii de Apel Cluj când stabilesc daunele morale de 200.000 de lei către familia Ţicrea.

Constantin Dan Cenan a cerut judecătorilor achitarea sa, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice în vătămare corporală din culpă într-o formă pedepsită mai blând, cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. În al treilea rând, Cenan a cerut instanţei ca în cazul în care menţine pedeapsa aplicată de judecătorie să o suspende condiţionat. Cenan a argumentat că nu a permis câinelui, în mod conştient, să iasă din curtea locuinţei sale fără botniţă şi fără lesă, acest lucru întâmplându-se accidental. Însă judecătorii au considerat că acesta se face vinovat de vătămare corporală din culpă, iar închisoarea cu executare este o pedeapsă justificată în cazul său. "Vom reţine indolenţa inculpatului care, deşi deţinea un câine cu potenţial agresiv ridicat, nu i-a acordat un dresaj profesionist, nu i-a permis să interacţioneze cu alte persoane, iar apoi nu a luat măsuri energice de a împiedica atacul iminent al câinelui în condiţiile date, după ce din neglijenţă gravă, vecină indiferenţei, i-a permis accesul în spaţiu public", se precizează în motivare.

Cum a scăpat câinele pe stradă

Cenan avea câinele de peste un an şi îl ţinea într-una dintre cele două curţi ale imobilului unde locuia împreună cu prietena sa. Curtea unde era ţinut câinele era împrejmuită cu un gard de sârmă înalt de peste 2 metri şi fără acces la stradă. În acelaşi perimetru, având de asemenea acces la ambele curţi locuia şi un prieten al lui Cenan, care a fost citat ca martor în proces. Atât martorul, cât şi inculpatul au declarat că sigurele persoane cu care interacţiona câinele au fost ei şi prietena lui Cenan, adică numai persoanele care locuiau în acelaşi perimetru, iar singura persoană care plimba câinele era Cenan dar la ore târzii, respectiv după ora 23.00 sau 24.00, chiar 2.00 şi întotdeauna cu lesă şi botniţă. Prietenul lui Cenan s-a mutat din acel spaţiu, dar în seara zilei de 17 ianuarie 2009 i-a cerut permisiunea de a veni să vadă câinele cu care obişnuia să se joace şi pe care îl cunoştea de când a fost adus de către inculpat la locuinţa sa. Câinele a fost scos din curtea împrejmuită şi a fost lăsat în curtea din care se putea trece în stradă printr-o poartă ce se deschidea cu clanţa numai din interior şi care se bloca când era închisă, putând fi deschisă din exterior numai cu cheie. După aproximativ 20 de minute, în jurul orei 21.00 prietenul lui Cenan a intenţionat să plece iar acesta a insistat să îl conducă la maşina care era parcată pe stradă la o distanţă de câţiva zeci de metri. Cenan a lăsat câinele în curtea în care s-a jucat cu prietenul său, iar după ce au ieşit pe poartă, a tras uşa în urma sa. Martorul a susţinut că a auzit zgomotul metalic specific atunci când poarta se închidea, însă când au ajuns lângă maşină au observat că era şi câinele lângă ei.