Îngeri şi burghezi, un traseu pentru iniţiaţi

Un traseu care combină comori de artă şi arhitectură renascenstistă şi barocă poate fi urmat pe ruta Casa Wolphard-Kakas - Palatul Bánffy - Biserica Sfântul Mihail - Biserica Piariştilor - Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu.

Traseul a fost parcurs de un grup de circa 30 de clujeni pasionaţi de istoria oraşului, ghidaţi de istoricul de artă Kovács Zsolt (foto), cu ocazia Zilelor Maghiare ale Clujului. Este un traseu nerecomandat celor care nu au minime cunoştinţe de istoria artei.

Traseul, a explicat ghidul, este constituit de fapt din două părţi distincte, care se suprapun şi întreţes. Este vorba despre perioada Renaşterii transilvănene, care a ţinut din secolul XVI până la sfârşitul secolului al XVII-lea, momentul instaurării dominaţiei habsburgice, care a adus după sine barocul, adică tocmai subiectul celei de-a două părţi a traseului.

Primul exemplu de Renaştere de pe acest traseu se găseşte chiar în Piaţa Unirii, mai exact pe latura sudică a acesteia, fiind vorba despre şirul de case amplasate între fosta primărie şi clădirea BNR. „Sunt case de burghezi, ridicate în stil tipic renascenstist, dar care ulterior au fost modificate. Toate aveau la parter un gang şi două ferestre, iar la etaj patru ferestre. Erau case de burghezi înstăriţi, nu de nobili", a explicat Kovács Zsolt.

Casele sunt ridicate în perioada în care Clujul era supranumit „oraşul-comoară", iar localnicii se străduiau să îi ţină departe pe nobili de oraş. În acest sens exista o lege locală potrivit căreia dacă un nobil cumpăra o casă în oraş, el ajungea pe picior de egalitate cu orăşenii, urmând să fie judecat de instanţele acestora, nu de cele nobiliare. „Era o epocă de mare prosperitate în oraş, când, în urma ocupării Ungariei Centrale de otomani, rute importante de comerţ treceau prin Cluj-Napoca, spre Viena sau Cracovia. Pe de altă parte, pe lângă negustori, Clujul avea şi meşteşugari importanţi, breasla aurarilor de aici fiind una dintre cele mai renumite din zona central-europeană; la fel, şi cea a pietrarilor", spune ghidul. Astfel de burghezi avuţi, negustori sau meşteşugari, au fost şi cei îşi aveau casele în Piaţa Unirii.

Al doilea jalon al traseului este Casa Wophard-Kakas, acum parte a imobilului care adăposteşte Universitatea de Artă şi Design şi Leumi Bank. Pentru a vedea urmele de arhitectură renascentistă ale acesteia, trebuie să intri într-o curte de pe Bulevardul Eroilor. Cel mai bine sunt păstrate ancadramentele ferestrelor de la parter, dar şi un ceas solar de la etajul I. „Este una dintre rarele faţade renascentiste care s-au păstrat. Proprietatea era la vremea aceea una dintre cele mai scumpe din Cluj. Casa valora 3.000 de florini, în timp ce o casă din suburbii costa doar 150", detaliază Kovács Zsolt.

Primele două ancadramente dinspre stânga sunt cele mai vechi, realizate la comanda lui Stephan Wolphard, nepotul lui Adrian Wolphard, primul ctitor al casei. Următoarele ancadramente sunt mai târzii, din perioada lui Stephan Kakas, moştenitorul prin căsătorie al familiei Wolphard.

Palatul Bánffy, „capul de serie" al barocului laic de la Cluj, este următorul popas al traseului. Istoria mutării capitalei Principatului Transilvaniei de la Sibiu la Cluj, în 1790, este legată de personalitatea ctitorului acestui palat, guvernatorul Gheorghe Bánffy. Câţiva dintre cei mai de seamă arhitecţi, sculptori, pietrari şi constructori au colaborat la crearea acestui palat, considerat una dintre cele mai frumoase expresii ale barocului în Transilvania.
De o apreciere deosebită se numără cei şase zei şi eroi care decorează faţada palatului, în partea superioară.

Biserica Sfântul Mihail este următorul popas. Un edificiu gotic 100%, biserica are în interior câteva comori de artă renascentistă şi barocă. În primul rând, este vorba despre uşa sacristiei, creată în stilul Renaşterii italiene târzii la comanda unuia dintre preoţii parohi ai Clujului de dinainte de Reformă, Johannes Klein. Din epoca barocă se păstrează amvonul splendid, sculptat în lemn de cei doi mai artişti ai Clujului baroc, Johannes Nachigall şi Anton Schuchbauer.

Nu în ultimul rând, altă expresie a barocului este altarul din dreapta celui principal, reprezentând Închinarea Magilor. Altarul este creat tot în atelierul lui Anton Schuchbauer, în timp ce pictura a fost realizată într-unul dintre cele mai la modă ateliere de pictură vieneze ale vremii, cel al lui Franz Anton Maulbertsch.

Biserica Piariştilor este penultima bornă a traseului. Lipită de Universitatea „Babeş-Bolyai", este prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă, şi, totodată, prima ridicată în stil baroc. Fiind iniţial un lăcaş de cult iezuit, planul ei respectă cu sfinţenie modelul de biserică tipic acestui ordin în Europa Centrală: o navă centrală, mărginită în stânga şi dreapta de câte trei capele. „Există biserici iezuite cu acest plan la Viena, Trnava şi Kosice, iar ultima dintre ele, în ordine cronologică este cea de aici, de la Cluj", explică ghidul. În interior, impozantul altar este remarcabil. Deasupra lui, doi îngeri de lemn, în mărime naturală, susţin o inscripţie cu un mic cifru. „Dacă citim doar literele mai mari, se obţine anul construcţiei, în cifre romane", desluşeşte Kovács Zsolt. Cât despre îngeri, executaţi cu multă măiestrie, nu se ştie cine i-a făcut, dar reprezintă una dintre cele mai reuşite opere de artă ale vremii din toată Transilvania.

Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu este ultimul popas al traseului. La fel ca şi Sfântul Mihail, este un edificiu eminamente gotic, dar în interior are un amvon renascentist de toată frumuseţea. Structura sa este de piatră, dar panourile sunt de alabastru. Partea superioară este din lemn de chiparos, executată de un sculptor polonez, la comanda principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I.

„Fiecare are farmecul şi valoarea lui"

  Una dintre participantele la turul ghidat a fost Ana Ionesei (foto), absolventa unui master în domeniul „Istoria imaginilor - istoria ideilor". „Sunt pasionată de istoria Clujului. Locuiesc de 10 ani în oraş şi urmând un master care are legătura cu istoria mi s-a deschis apetitul. De aceea, când am auzit că se organizează acest tur am zis să nu îl ratez", spune tânăra. „Mi-a plăcut fiecare obiectiv prezentat, în felul lui. Fiecare are farmecul său şi povestea sa. Aici e ca la fotbal, să ai un favorit", a precizat clujeanca.