Oamenii au cumpărat casa în 1997 de la Primăria Cluj-Napoca. Un cuplu de bătrâni în vârstă de 70 şi 72 de ani a ajuns să îşi păzească bunurile în curtea casei unde au locuit vreme de 37 de ani. Iacob şi Ana Fărăgău şi-au cumpărat în 1997 de la Primăria Cluj-Napoca un apartament cu patru camere pe strada Dorobanţilor, nr. 65, fără să ştie că pentru retrocedarea locuinţei a fost deschis un proces încă din anul 1991. Acum, oamenii au rămas fără un acoperiş deasupra capului şi cu banii daţi.
De două săptămâni, Iacob şi Ana Fărăgău păzesc mobila şi puţinul pe care l-au acumulat de-a lungul vieţii în curtea imobilului pe care cu 13 ani în urmă l-au achiziţionat de la Primăria Cluj-Napoca la suma de 27 milioane de lei vechi.
“Am cumpărat apartamentul de la primărie în 1997 şi din 1977 eram chiriaşi aici. Din 2001 suntem în procese. Noi am pus casei acoperiş de tablă, am amenajat o baie, canalizare, iar în 2006 s-a dat sentinţa de retrocedare fostului proprietar, care a fost pus în posesie în septembrie 2009”, a declarat Ana Fărăgău. Femeia spune că încă din anul 2006 a depus un dosar la primărie pentru a obţine o locuinţă socială.
“Am dat în judecată statul român în martie 2009, dar nu s-a întâmplat nimic. Primăria nu s-a prezentat niciodată la proces. Statul să ne dea banii înapoi pentru că noi am muncit pentru ei!”, a adăugat Fărăgău. Mihai Roşca, proprietarul apartamentului cu patru camere în care a locuit familia Fărăgău, susţine că a dat în judecată statul încă din anul 1991 pentru a-şi recupera casa care a fost naţionalizată în 1957. “Nu am ştiut că exista un proces din 1991 pentru casă”, a precizat Fărăgău.
Actualul proprietar susţine că cei doi pensionari erau la curent cu situaţia imobilului încă dinainte de a face demersurile la primărie pentru achiziţionarea acestuia.
“Am reuşit în 2006 să anulăm contractul de vânzare- cumpărare. Familia Fărăgău a locuit gratuit în casă până în acest an. Noi i-am notificat că vrem să le închiriem casă, iar chiria ar fi fost modestă, lucru pe care ei l-au refuzat şi am fost nevoiţi să facem o executare silită. Procesul de recuperare a locuinţei a început în anul 1991, iar familia Fărăgău ştia toate aceste lucruri”, a declarat Roşca.
El a adăugat că a notificat Primăria Cluj-Napoca înaintea vânzării apartamentului despre încercarea de a-şi recupera casa. “Am notificat primăria din 1996 despre dorinţa de retrocedare, însă aceasta ulterior a vândut casa”, a specificat Roşca. Imobilul a fost restituit proprietarilor de drept în baza legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Pe de altă parte, reprezentanţii municipalităţii clujene afirmă că familia Fărăgău va beneficia de o nouă locuinţă. “Ei au dosarul complet şi sunt incluşi pe lista de priorităţi pentru 2010”, a declarat Iulia Pleşa, de la Biroul
mass- media al Primăriei Cluj-Napoca.
Au dat în judecată Ministerul Dezvoltării
“Am solicitat despăgubiri pe baza Legii 1 din 2009, care spune că cei cărora li s-au anulat contractele de vânzare-cumpărare pe cale de instanţă fie să poată să cumpere locuinţele, fie să obţină contravaloarea apartamentului. Tot pe baza legii 1, primăria are obligaţia să le asigure locuinţă celor care au fost evacuaţi. Am dat în judecată Ministerul Dezvoltării ca să primească o casă. Banii obţinuţi prin vânzările de proprietăţi pe baza Legii 112 s-au dus într-un cont special şi aceşti bani au ajuns la Ministerul Dezvoltării pentru construcţia de locuinţe”, a declarat Teodor Sârb, avocatul familiei Fărăgău.
El a adăugat că Ministerul de Finanţe ar fi trebuit să despăgubească familia Fărăgău dacă aceasta ar fi cerut înapoi banii plătiţi. “Faţă de cele mai sus menţionate, apreciem că instituţia noastră nu are nicio răspundere în acest caz, cu atât mai mult cu cât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu dispune efectiv de un fond de locuinţe, iar normele metodologice care urmau să lămurească modul efectiv de aplicare a modificărilor aduse la Legea nr.10/2001 prin Legea nr.1/2009 nu au fost încă emise.
In prezent, dosarul e suspendat în temeiul art.1.551 din Codul de procedură civilă, în urma nerespectării obligaţiilor procesuale de către reclamanţi”, au transmis reprezentanţii Ministerului Dezvoltării.
Case pentru evacuaţi
“Sumele achitate de aceste persoane au intrat în contul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi, în astfel de cazuri, persoanele trebuie să se adreseze MFP. Noi, de fiecare dată când am construit locuinţe, o parte au fost pentru familii evacuate. Pe Calea Floreşti sunt două blocuri unde s-au dat apartamente pentru şapte familii, iar în Oser, din 271 de apartamente, 90 au fost pentru familii evacuate”, a declarat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Laszlo Attila.
