Istoria celei mai mari intersecţii din Cluj, "7 străzi" din Gruia

Cea mai mare intersecţie din Cluj are vârsta de peste 200 de ani. Istoria celebrei intersecţii "7 străzi" e dezvăluită în premieră pentru ziuadecj.ro de istoricul Tudor Sălăgean. Acesta a studiat hărţi vechi de trei secole ca să afle geneza acestei ciudăţenii a Clujului.

Originile intersecției datează din secolul al XVIII-lea, din perioada de după ridicarea fortificației imperiale de pe Cetățuie, fosta cetate de tip Vauban, avizată în 1713 de Consiliul de Război de la Viena. Construcţia fortificaţiei a fost finalizată în 1735.

"Pe harta iosefină din 1769-1773 (foto mai jos-n.red.) apar mai bine conturate două drumuri", spune Sălăgean: unul care ocolea fortificațiile exterioare ale Cetățuii pe traseul aproximativ al străzilor Racoviță şi Romulus Vuia de astăzi, altul pe traseul aproximativ al Cetății - strada Mecanicilor.

"Actuala stradă a Cetății era, în perioada respectivă, principala cale de acces către fortificația austriacă", explică Sălăgean. "Intersecția era deja situată acolo unde se întretaie acum cele șapte străzi. Precizez însă că era vorba de drumuri sau drumeaguri, nu de străzi. Locuirea era limitată pe atunci la poalele dealului, pe pante aflându-se grădini și podgorii ale orășenilor".

O sută de ani mai târziu, pe la 1870 - 1890, drumurile și drumeagurile care se intersectau aici erau deja în număr de șase, pe traseele străzilor actuale, însă fără actuala stradă Carpați. "O hartă de la 1870 ne arată că actuala stradă Romulus Vuia era un drum de ocolire a fortificațiilor exterioare ale cetății austriece, iar actuala stradă Gruia era, poate, un drum de strajă printre aceste fortificații", spune Sălăgean.

În 1897 drumurile se transformaseră deja în străzi, odată cu extinderea în această direcție a cartierului muncitoresc Kövari. "Lipsea doar strada Gruia de astăzi, care nu devenise încă stradă, existând doar ca drumeag printre fortificații", arată istoricul.

 Vezi mai jos harta de la 1897. Intersecţia "7 străzi" e marcată lângă fortificaţie.

În sfârșit, în 1910, intersecția este una care reunește șapte străzi, fiecare dintre acestea fiind marcată și având o denumire: Erzsebet utcza (Emil Racoviță), Kis Mezo utcza (Crișan), Kalander utcza (Mecanicilor), Karpat utcza (Carpați), Gepesz utcza (Romulus Vuia), Mezei utcza (Gruia) și Fellegvarhoz vezeto ut / Comandamentului Cetății (astăzi Cetății). Între străzile Emil Racoviță și Cetății exista o zonă verde denumită Herczegovina.

Intersecțiile a șapte străzi sunt o raritate în Europa, spune Sălăgean. Există o astfel de intersecție celebră în Londra, în West End, denumită Seven Dials (foto mai jos). "Era în trecut centrul unuia dintre cartierele rău famate ale Londrei, despre care scrie undeva și Charles Dickens", spune istoricul.

O altă intersecție Seven Dials se găsește la Brighton.

Ar putea fi promovată turistic această ciudăţenie a Clujului? "Este posibil ca zona să poată fi transformată într-o atracție turistică, dar investițiile ar trebui să fie destul de mari", spune Sălăgean. "Ca o comparație, trebuie să știm că cazul intersecției celor șapte străzi din Londra, fiecare dintre colțurile (apexurile) acesteia găzduia la un moment dat câte un pub. În prezent, pe unul dintre apexuri se află un teatru. În comparație cu aceasta, resursele intersecției din Cluj sunt ceva mai modeste. Municipalitatea s-ar putea însă, poate, inspira din experiența londoneză amplasând acolo un stâlp monumental cu șapte indicatoare. În plus, atractivitatea turistică a zonei va crește după restaurarea fortificației de pe Cetățuie", spune Sălăgean. Acesta se referă la un proiect al Consiliului Local din Cluj-Napoca prin care o parte din terenul Cetăţuii a fost preluat de la proprietari - Banca Transilvania şi Unita Turism - pentru a fi reabilitat.Zona ce ar urma să fie reabilitată este cuprinsă între străzile Drăgălina şi Şerpuitoare, Augustin Bunea şi Călăraşilor, şi respectiv strada Cetăţii. În urmă cu 50 de ani, o dată cu construcţia hotelului Belvedere, în 1965, au fost demolate clădirile de pe latura sudică a cetăţii de tip Vauban de pe Cetăţuie, astfel că doar două dintre cele trei porţi, şi doar câteva dintre clădirile interioare ale cetăţii, sunt păstrate acum. "În prezent zona se află într-o stare deplorabilă", arată angajaţii Primăriei în Hotărârea de Consiliu Local prin care s-a decis, la sfârşitul anului trecut, preluarea terenului. "Scările şi aleile sunt distruse aproape complet şi acoperite de vegetaţie, lipsesc stâlpii de iluminat, coşurile de gunoi şi mai ales băncile, iar porţile cetăţuii au devenit depozite pentru gunoaie şi adăpost pentru oamenii străzii".

Parcul Cetăţuia a ajuns în proprietatea Unita Turism Holding în 1994, dar ulterior terenul a ajuns în proprietatea BT Leasing Transilvania, Unita Turism Holding având drept de folosinţă şi posesie. Terenul este ipotecat în favoarea Băncii Transilvania.