Istoria metodelor de fentat radarul
- Scris de Bianca Felseghi
- 06 Aug 2010, 00:06
- Eveniment
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
De la clasicele semnale de faruri până la staţii de emisie-recepţie şi, mai nou, softuri sofisticate, şoferii inventează mereu căi de a scăpa de vigilenţa poliţiştilor şi a radarelor.
Homo sapiens sapiens – omul inteligent este o specie echipată cu darul evoluţiei şi al inovării. Şoferii de pe şoselele României sunt o subspecie demnă să patenteze câteva dintre cele mai ingenioase metode de a fugi de ochiul legii sau de a înşela perfecţiunea maşinăriilor radar. ZIUA de CLUJ a întocmit un top istoric al celor mai eficace sisteme antiradar folosite de conducătorii auto de-a lungul vremii.
La început au fost “flash-urile” sau “blitz-urile”. Acestea presupuneau o comuniune a participanţilor la trafic care se anunţau prin acţionări repetate ale farurilor că poliţia supraveghează o anumită zonă a drumului. “Când circul în afara oraşului, de obicei sunt atent la drum şi mă atenţionează ceilalţi dacă este radar”, spune Ion Groza, un şofer care s-a urcat prima oară la volan acum 29 de ani. Semnalizările cu faruri sunt o datorie pentru fiecare conducător auto, aceştia îşi mulţumesc pentru semnale tot prin acţionarea farurilor şi îi atenţionează, la rândul lor, pe alţii. Fiind o metodă primară, dar eficientă, se foloseşte deseori şi acum.
Ca să preîntâmpine situaţiile în care maşina-radar a poliţiei nu se află la vedere, şoferii au recurs întâi la antiradare, iar apoi, suplimentar, la CD-uri agăţate de oglinda retrovizoare. “Erau CD-uri atârnate ca să răsfrângă unda radar, aşa se zvonea, da nu cred că erau eficiente”, spune Groza, care activează ca taximetrist de peste 20 de ani. Dată fiind suprafaţa lor netedă, şoferii credeau că poate acţiona precum o oglindă care să distorsioneze fluxul electromagnetic al aparatului radar.
“Era o copilărie, pentru cei care n-au învăţat fizică la şcoală”, spune şi comisarul-şef Ioan Iovu Rus, şeful biroului de Siguranţă a Circulaţiei din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Cluj. Antiradarele, practic nişte dispozitive care detectau undele radar de la anumite distanţe şi avertizau conducătorul auto să reducă viteza, au făcut carieră în urmă cu câţiva ani. Preţurile lor oscilează între 650 şi 4.500 de lei, pentru cele modulare care detectează undele radar în toate benzile. “Am antiradar, dar nu prea îl folosesc. Cea mai bună metodă este să circuli prudent”, spune şi Ioan Rarău, un clujean care are permis de conducere de 31 de ani.
Evoluţia antiradarelor a fost oprită în luna martie, când autorităţile au introdus în circulaţie aşa-numitele radare invizibile. Specialiştii susţin că acestea sunt imposibil de detectat, întrucât funcţionează în sistem stand-by şi se declanşează doar în momentul în care un autoturism e surprins circulând cu o viteză superioară celei admise. Radarele de tip Bee III amplasate în Daciile Logan MCV au o capacitate de stocare a datelor de 80 GB, iar, odată înregistrată, dovada nu mai poate fi ştearsă de poliţist.
Raza de acţiune a radarului e de 1,5 kilometri pe ambele sensuri de mers. Totuşi, conducătorii auto s-au reorientat către achiziţionarea de benzi protectoare ale numărului de înmatriculare a maşinii, astfel încât, chiar dacă autovehiculul a fost surprins de radar, identitatea sa este aproape imposibil de descifrat pe camera de înregistrare sau în fotografii. Aceste “Ghost Plates” – plăcuţe fantomă se găsesc de vânzare pe internet şi costă de la 50 de dolari în sus.
O altă metodă de fentat poliţia sunt staţiile radio de tip CB (Citizen Band). Cu toate că staţiile CB au fost cunoscute în multe ţări ca un sistem de radio-comunicaţii pe o distanţă relativ scurtă, încă din anii ’70, în Cluj acestea au început să facă istorie abia după scoaterea pe stradă a radarelor invizibile. Sute de clujeni au dat iama în stocurile magazinelor din oraş sau în cele virtuale, vânzările crescând cu până la de trei ori faţă de anul trecut, susţin comercianţii.
Sistemul CB presupune o formă de comunicare individuală care are posibilitatea selecţiei a 40 de canale de-a lungul unor benzi de 27 Mhz sau 22 Mhz. El permite participanţilor la trafic să vorbească între ei, să se informeze despre controale ale Autorităţii Rutiere Române, ale Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, radare ale poliţiei, dar şi despre accidente şi drumuri blocate sau condiţii meteorologice nefavorabile. Preţurile acestor dispozitive oscilează între 250 de lei şi 700 de lei.
Ultima invenţie în domeniu este o aplicaţie computerizată care poate fi instalată pe telefonul mobil. Softul Speed Traps – Capcanele Vitezei - a fost conceput de o echipă de IT-işti clujeni de la firma Arobs. El permite şoferilor care deţin telefoane performante să creeze o comunitate online, folosind reţelele de socializare Twitter şi Facebook ca să se anunţe sau să se avertizeze în legătură cu condiţiile de trafic. Aplicaţia este compatibilă cu iPhone, Nokia şi alte telefoane performante care rulează pe sistemul de operare (OS) Android sau dispun de GPS încorporat.
Limbajul codat te fereşte de amenzi
Deseori şoferii folosesc jargon specific pentru a se avertiza în legătură cu prezenţa “copoilor” pe şosele. Pentru novici, “au ieşit ghioceii” ar putea însemna că a venit primăvara, dar pentru şoferi mesajul este “poliţia face controale”. Taximetriştii se anunţă aproape instantaneu prin staţii dacă apar radare pe trasee. Ei folosesc informări de genul “200 rapid” sau “200 cu 50” sau “200 la control acte”.
La început au fost “flash-urile” sau “blitz-urile”. Acestea presupuneau o comuniune a participanţilor la trafic care se anunţau prin acţionări repetate ale farurilor că poliţia supraveghează o anumită zonă a drumului. “Când circul în afara oraşului, de obicei sunt atent la drum şi mă atenţionează ceilalţi dacă este radar”, spune Ion Groza, un şofer care s-a urcat prima oară la volan acum 29 de ani. Semnalizările cu faruri sunt o datorie pentru fiecare conducător auto, aceştia îşi mulţumesc pentru semnale tot prin acţionarea farurilor şi îi atenţionează, la rândul lor, pe alţii. Fiind o metodă primară, dar eficientă, se foloseşte deseori şi acum.
Ca să preîntâmpine situaţiile în care maşina-radar a poliţiei nu se află la vedere, şoferii au recurs întâi la antiradare, iar apoi, suplimentar, la CD-uri agăţate de oglinda retrovizoare. “Erau CD-uri atârnate ca să răsfrângă unda radar, aşa se zvonea, da nu cred că erau eficiente”, spune Groza, care activează ca taximetrist de peste 20 de ani. Dată fiind suprafaţa lor netedă, şoferii credeau că poate acţiona precum o oglindă care să distorsioneze fluxul electromagnetic al aparatului radar.
“Era o copilărie, pentru cei care n-au învăţat fizică la şcoală”, spune şi comisarul-şef Ioan Iovu Rus, şeful biroului de Siguranţă a Circulaţiei din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Cluj. Antiradarele, practic nişte dispozitive care detectau undele radar de la anumite distanţe şi avertizau conducătorul auto să reducă viteza, au făcut carieră în urmă cu câţiva ani. Preţurile lor oscilează între 650 şi 4.500 de lei, pentru cele modulare care detectează undele radar în toate benzile. “Am antiradar, dar nu prea îl folosesc. Cea mai bună metodă este să circuli prudent”, spune şi Ioan Rarău, un clujean care are permis de conducere de 31 de ani.
Evoluţia antiradarelor a fost oprită în luna martie, când autorităţile au introdus în circulaţie aşa-numitele radare invizibile. Specialiştii susţin că acestea sunt imposibil de detectat, întrucât funcţionează în sistem stand-by şi se declanşează doar în momentul în care un autoturism e surprins circulând cu o viteză superioară celei admise. Radarele de tip Bee III amplasate în Daciile Logan MCV au o capacitate de stocare a datelor de 80 GB, iar, odată înregistrată, dovada nu mai poate fi ştearsă de poliţist.
Raza de acţiune a radarului e de 1,5 kilometri pe ambele sensuri de mers. Totuşi, conducătorii auto s-au reorientat către achiziţionarea de benzi protectoare ale numărului de înmatriculare a maşinii, astfel încât, chiar dacă autovehiculul a fost surprins de radar, identitatea sa este aproape imposibil de descifrat pe camera de înregistrare sau în fotografii. Aceste “Ghost Plates” – plăcuţe fantomă se găsesc de vânzare pe internet şi costă de la 50 de dolari în sus.
O altă metodă de fentat poliţia sunt staţiile radio de tip CB (Citizen Band). Cu toate că staţiile CB au fost cunoscute în multe ţări ca un sistem de radio-comunicaţii pe o distanţă relativ scurtă, încă din anii ’70, în Cluj acestea au început să facă istorie abia după scoaterea pe stradă a radarelor invizibile. Sute de clujeni au dat iama în stocurile magazinelor din oraş sau în cele virtuale, vânzările crescând cu până la de trei ori faţă de anul trecut, susţin comercianţii.
Sistemul CB presupune o formă de comunicare individuală care are posibilitatea selecţiei a 40 de canale de-a lungul unor benzi de 27 Mhz sau 22 Mhz. El permite participanţilor la trafic să vorbească între ei, să se informeze despre controale ale Autorităţii Rutiere Române, ale Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, radare ale poliţiei, dar şi despre accidente şi drumuri blocate sau condiţii meteorologice nefavorabile. Preţurile acestor dispozitive oscilează între 250 de lei şi 700 de lei.
Ultima invenţie în domeniu este o aplicaţie computerizată care poate fi instalată pe telefonul mobil. Softul Speed Traps – Capcanele Vitezei - a fost conceput de o echipă de IT-işti clujeni de la firma Arobs. El permite şoferilor care deţin telefoane performante să creeze o comunitate online, folosind reţelele de socializare Twitter şi Facebook ca să se anunţe sau să se avertizeze în legătură cu condiţiile de trafic. Aplicaţia este compatibilă cu iPhone, Nokia şi alte telefoane performante care rulează pe sistemul de operare (OS) Android sau dispun de GPS încorporat.
Limbajul codat te fereşte de amenzi
Deseori şoferii folosesc jargon specific pentru a se avertiza în legătură cu prezenţa “copoilor” pe şosele. Pentru novici, “au ieşit ghioceii” ar putea însemna că a venit primăvara, dar pentru şoferi mesajul este “poliţia face controale”. Taximetriştii se anunţă aproape instantaneu prin staţii dacă apar radare pe trasee. Ei folosesc informări de genul “200 rapid” sau “200 cu 50” sau “200 la control acte”.
DISTRIBUIE
Comenteaza