Jurnaliştii şi artiştii, în stradă: “Nu mai vrem să fim umiliţi!” (galerie foto)

Jurnaliştii şi artiştii, în stradă: “Nu mai vrem să fim umiliţi!”  (galerie foto)
“Cerem legi decente, care să ne permită să ne plătim taxele la fel ca orice român. Nu puneţi biruri pe creaţie!”. Peste 150 de oameni, ziarişti şi artişti clujeni, au ieşit, ieri, în stradă pentru a cere dreptate.
Doleanţele clujenilor care îşi câştigă pâinea de zi cu zi din drepturi de autor au fost scrise într-un memoriu care urmează să fie transmis Guvernului României. Modalitatea aberantă de plată a contribuţiilor i-a reunit ieri într-o acţiune fără precedent pe reporterii care semnează zilnic în paginile ziarelor clujene, pe fotografi, pe cei care transmit în eter emisiunile de radio, pe oamenii de televiziune şi, nu în ultimul rând, pe reprezentanţii artiştilor de la Naţionalul clujean şi de la Operă.

Protestatarii s-au întâlnit pe treptele Naţionalului clujean, pe o vreme dezolantă, cu stropi reci de ploaie. Pancartele fluturate la acţiune erau inscripţionate cu mesaje ca “Aţi adus România în infern, în hoţie, minciună, ruină, dezastru şi ruşinare!” sau “TaXXXe de la Băse”. Din recuzita de protest au mai făcut parte o ţepuşă cu vârf portocaliu, o trompetă şi o vuvuzea. S-au reunit oameni de presă de la ZIUA de CLUJ, NCN, Szabadszag, Adevărul de Cluj, Citynews, Mesagerul de Cluj, Evenimentul Zilei, Monitorul de Cluj, Făclia, Radio Cluj, TVR Cluj, Realitatea Cluj, bloggeri şi freelanceri. Artiştii au fost reprezentaţi de actorii Emanuel Petran, Dan Chiorean şi Sorin Misirianţu, de scriitori ca Vasile Dâncu şi Mihai Goţiu, precum şi de basul Marius Chioreanu şi sindicalişti de la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca.

Discursurile au punctat situaţia înjositoare şi absurdă în care sunt puşi cei care au drepturi de autor, de a-şi plăti contribuţiile lunar, la trei instituţii diferite. “Văd ziariştii, o categorie de oameni care s-au ridicat din genunchi, care trebuie să îşi apere acum dreptul la creaţie liberă. Trebuie să luptăm pentru un drept fundamental al omului, dreptul la exprimare, şi pentru libertate”, a declarat scriitorul Ovidiu Pecican. “Avem aici o ţeapă, pe care mi-am luat-o şi eu după alegerile din 2008-2009. Aştept, alături de colegii mei, să venim în fiecare lună, aici, în clădirea de după colţ, să ne depunem declaraţiile şi dările, pentru ca ei să îşi poată bate joc de noi”, a declarat Rareş Bogdan, director ZIUA de CLUJ. Nu au lipsit de la cuvântări indignările în versuri, răbufnirile că “noi trebuie să dăm şpagă pentru aceşti guvernanţi” sau reproşurile aduse conducerii operei clujene pentru felul în care îşi gestionează bugetul.

Protestatarii au mărşăluit pe Bulevardul Eroilor, în Piaţa Unirii şi înapoi, vegheaţi îndeaproape de jandarmi. În faţa Prefecturii Cluj s-a ţinut un un moment de reculegere pentru Codruţa Aron Vartic, realizatoare de emisiuni la Radio Cluj, plecată recent dintre noi. Liderii acţiunii au fost apoi invitaţi în cabinetul prefectului. “M-am dus cu ţeapa cu vârf portocaliu, în care erau trase câteva ziare şi partituri, şi i-am transmis prefectului Stamatian că am adus înapoi ţeapa pe care am primit-o de la guvern. A rămas la el. I-am spus să transmită mai departe, la guvern, mesajul nostru”, a relatat Adrian M. Popa, preşedintele Asociaţiei Profesioniştilor de Presă Cluj (APPC), iniţiatoare a acţiunii. “Mă bucură că jurnaliştii şi artiştii au dat dovadă de solidaritate şi au ieşit astăzi în stradă. Chiar dacă nu avem experienţa de a ieşi astfel pe baricade, cred că marşul a fost un succes”, a apreciat Popa.

Ordonanţa contestată

Prin Ordonanţa de Urgenţă numărul 58/2010 privind modificarea Codului Fiscal, guvernul a urmărit impozitarea persoanelor care obţin venituri din activităţi independente, precum artiştii, actorii, arhitecţii sau jurnaliştii. Problemele au apărut însă după publicarea normelor de aplicare. Acestea îi obligă pe toţi cei în cauză, adică peste 500.000 de persoane, să meargă lunar la Casa de Sănătate, la Agenţia de Şomaj şi la Casa de Pensii pentru a-şi plăti cotizaţiile. Încă de la primele contribuţii, instituţiile au fost depăşite de situaţie.

Comenteaza