Foto Masivul Vlădeasa din judeţul Cluj: Lucrări de revopsire a marcajelor din circuitul turistic

Salvamont Vladeasa Cluj anunţă că stâlpii din zona de creastă pe Masivul Vlădeasa sunt în proces de revopsire. 

"Dorim să vă informăm că în Masivul Vlădeasa, circuitul mic, punctul roșu, stâlpii din zona de creastă sunt în proces de revopsire. În prezent, stâlpii pot fi observați doar în alb și negru, fără marcajul de culoare roșie. Cu toate acestea, acești stâlpi pot fi încă folosiți ca puncte de orientare în timpul traseului vostru. Vom reveni cu detalii suplimentare pe măsură ce lucrările de revopsire progresează și marcajele sunt reînnoite", le-au transmis cei de la Salvamont Vladeasa Cluj celor care doresc să ia muntele "la picior". 

Masivul Vlădeasa este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1.836 m. Către nord se extind până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor de o limită formată de Crișul Pietros – Pârâul Boga – Șaua Cuciulat – Valea Răchițele.

Spre vest limita către Munții Pădurea Craiului este Valea Iadei, iar spre est sunt mărginiți de culmile situate la est de Valea Săcuieului și Valea Hențului. Această delimitare este făcută pe baza structurii geologice, care este principala caracteristică de diferențiere a masivului față de unitățile vecine. Masivul este împărțit de văile Drăganului și Hențului în trei mari diviziuni: partea de vest, partea centrală și cea estică.

Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite.

Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului.