Mesajul real din raportul Ministerului Justitiei pe care l-au primit Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr

Mai exact, scrie Gândul, ca urmare a unui exces de putere semnalat în raport de Tudorel Toader în cazul  DNA - OUG 13 - sintagma folosită este „ultra vires” (peste puteri, în afara imputernicirii - n.r.) -  ministrul Justiţiei a decis să instituie monitorizarea şi obligaţia de raportare a activităţii instituţiilor cheie în lupta anticorupţie. Fraza cheie a întregului raport se află pe pagina 19, ultima, şi reprezintă un ultimatum pentru şefa DNA, dar şi pentru şeful Parchetului General: „Rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuţie în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituţiilor vizate ori a altor măsuri instituţionale, în conformitate cu Constituţia şi legea”.

Ministrul Justiţiei a susţinut că este vorba de „un mecanism de exercitare a autorităţii ministrului asupra procurorilor” şi a invocat în sprijinul său articolul 132, alineatul 1, din Constituţie, şi articolul 69 din lege 304/2004 privind organizarea judiciară. Practic,  potrivit prevederilor menţionate, Ministrul Justiţiei poate decide el însuşi cine se va ocupa de evaluare. Verificarea poate fi dispusă în cazul DNA, PICCJ şi DIICOT.

Articolul 69, din legea 304/2004

„(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.

(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.”

Articolul 132, alineatul 1, Constituţie

„Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”

Tudorel Toader a explicat că motivul acestei decizii este  „identificarea modului în care pe viitor, prin reprezentanţii săi, (DNA-n.r) înţelege să respecte limitele legale de competenţă şi să evite transformarea acţiunilor anticorupţie într-un pericol pentru buna funcţionare a democraţiei şi pentru respectarea  drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Chiar dacă în raportul de evaluare, dar şi în declaraţia publică, Ministrul Justiţiei a invocat derapajele grave ale DNA  în cazul dosarului OUG 13, Toader a admis, negru pe alb, că, la momentul actual, o revocare la vârful instituţiei nu este oportună. El a menţionat atât reacţia publică, cât şi evaluarile pozitive ale DNA în rapoartele MCV. „Ministrul Justiţiei nu este obligat să propună revocarea celor doi procurori conducători ai autorităţilor care au creat conflicte juridice de natură constituţională. Ar trebui totuşi să propună revocarea? Răspunsul la această întrebare deplasează analiza din sfera constituţionalităţii şi legalităţii, în spera oportunităţii. Iar aprecierea oportunităţii impune, fără îndoială, o analiză contextuală, pe care am realizat-o atât pe baza informărilor prezentate în discuţiile cu cei doi reprezentanţi, a documentelor depuse de aceştia, precum şi pe baza întregii documentaţii referitoare la instituirea şi evoluţia MCV existentă la Ministerul Justiţiei şi a programului de Guvernare 2017-2020”, se arată în documentul semnat de Tudorel Toader.