Mita de la Vama Cluj, recunoscută de intermediar

Avocatul israelianului, Sergiu Bogdan, a cerut ieri la Curtea de Apel ca Moshe Zur să fie pus în libertate pe motiv că "a colaborat de la început cu anchetatorii şi a recunoscut participaţia la darea de mită, care este incontestabilă". În faţa judecătorilor, Moshe a spus doar că-şi menţine declaraţia dată la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în seara flagrantului. În schimb, vameşul Alain Modrea a susţinut că banii primiţi de la Moshe erau un împrumut cerut din decembrie 2010 pentru a plăti avansul la un apartament din Constanţa.

Curtea de Apel Cluj a respins recursul inculpaţilor Alain Modrea şi Moshe Zur împotriva hotărârii Tribunalului Cluj, prin care s-a dispus arestarea preventivă a acestora pe o perioadă de 29 de zile. Israelianul Moshe Zur nu a dorit să aducă completări la declaraţia dată în faţa procurorilor pentru a-şi susţine la Curtea de Apel cererea de eliberare din arest preventiv. "Îmi menţin prima declaraţie din seara cu flagrantul", s-a rezumat să spună Moshe în instanţă. Avocatul acestuia, Sergiu Bogdan, a scos însă la iveală poziţia lui Moshe, spunând că israelianul ar trebui să fie anchetat în libertate, având în vedere că din start şi-a recunoscut fapta şi a colaborat cu anchetatorii. Avocatul a cerut schimbarea încadrării juridice din trafic de influenţă în participare la dare de mită.

"Nu este trafic de influenţă, dacă nu şi-a oprit din bani. Când fapta de corupţie este completă, nu poate fi vorba de trafic de influenţă. E vorba de dare şi luare de mită în concret", a spus avocatul Sergiu Bogdan. Acesta a precizat că Moshe Zur este prieten cu denunţătorul Cătălin Alexandru, care i s-ar fi plâns că nu se mai termină controalele abuzive ale vameşilor la firma pe care o deţine. Moshe s-a oferit să îl ajute pe denunţător, având în vedere că era prieten şi cu vameşul Alain Modrea.

Şeful serviciului Inspecţie Fiscală din cadrul Vămii Cluj, Alain Modrea, cel care a şi condus instituţia în perioda 2005-2010, are o altă variantă cu privire la acuzaţiile aduse de procurori. El spune că toate controalele la firma denunţătorului au fost legale şi că nu a pretins bani pentru a-şi influenţa subordonaţii. Modrea a declarat la Curtea de Apel că ar fi vorba de un împrumut de 10.000 de euro, cerut de la coinculpatul Moshe Zur încă din decembrie 2010, pentru a achita avansul la un apartament în Constanţa, unde intenţiona să se mute. Vameşul a mai spus că semnificaţia cuvântului "cartoane", din interceptările DNA, nu are înţelesul de bani.

"Are strict semnificaţia obişnuită, nicidecum interpretarea de la dosar. Intenţionam să le procur penrtru suporterii echipei de volei masculin Unirea Dej, club la care sunt vicepreşedinte. Azi (ieri - n. red.) au meci cu Baia Mare, care i-ar putea duce în primele patru echipe din campionat. Am discutat ca pe toate scaunele să fie cartoane, pe care spectatorii să le ridice la intrarea jucătorilor pe teren", a spus vameşul. În susţinerea recursului, Modrea a menţionat că a ajutat financiar la construirea celei mai mari biserici ortodoxe din Dej şi că are un copil de 8 ani cu probleme de sănătate, moment în care a izbucnit în plâns în sala de judecată. Alain Modrea a precizat că a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procesul împotriva ordinului din 2010, de eliberare din funcţia de director executiv al Vămii Cluj şi că urma să fie reinstalat.

Povestea flagrantului

Alain Modrea şi Moshe Zur au fost arestaţi preventiv în 17 martie, după ce cu o seară înainte procurorii anticorupţie l-au aşteptat pe vameş la ieşirea din biroul israelianului, găsind asupra lui 4.000 de euro marcaţi cu "mită". Banii proveneau de la patronul firmei Royal International Impex, Cătălin Alexandru, care s-a autodenunţat şi nu a fost pus sub acuzare pentru dare de mită. Potrivit procurorilor, Modrea ar fi primit suma pentru a-i determina pe subordonaţii săi să aplice o amendă mai mică firmei denunţătorului, la care vameşii au găsit nereguli în acte în cazul unui transport de electronice.