Foto Miting în centrul Clujului. Pentru ce au manifestat participanții

Clujenii au ieșit din case pe o vreme mohorâtă, duminică, cu ocazia unei manifestări publice comemorative sub egida "Refugierea românilor din cauza dictatului de la Viena din anul 1940".

Chiar dacă temperatura de afară duce cu gândul la mai mult o zi de toamnă târzie decât una de sfârșit de vară, câteva zeci de clujeni au ieșit totuși la mitingul din zona centrală a Clujului, în Piața Avram Iancu.

Primăria Cluj-Napoca a anunțat, încă de vineri, restricții de circulație cu ocazia acestui eveniment, în intervalul orar 12.30 – 16.30.

Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena)

Potrivit Agerpres, la 30 august 1940, la Palatul Belvedere din Viena au fost semnate documentele "arbitrajului" germano-italian ("Dictatul de la Viena"), prin care nordul Transilvaniei, începând de la Oradea, partea de sud-vest, şi Maramureş, partea de nord, înglobând Clujul şi judeţele de-a lungul versanţilor vestici ai Carpaţilor, până în apropiere de Braşov erau cedate Ungariei.

Astfel, României i-au fost luaţi 43.492 km pătraţi din teritoriul naţional şi 2.667.000 de locuitori, din care 50,2% români, 37% unguri, 5,7% evrei şi 2,8% secui. Germania şi Italia au garantat inviolabilitatea noilor frontiere ale României. Aceasta a însemnat, însă, o pierdere a independenţei în politica externă şi subordonarea economiei sale efortului de război german.

Manifestaţii de protest au avut loc în întreaga ţară. Cele mai puternice demonstraţii au avut loc la Cluj, Timişoara, Bucureşti, Braşov, Sibiu, Orăştie, Constanţa, Iaşi şi Baia Mare. Considerat, pe bună dreptate, răspunzător de catastrofa României, regimul dictaturii regelui Carol al II-lea s-a prăbuşit odată cu frontierele ţării.

Regele nu îşi îndeplinise principala obligaţie - aceea de a menţine integritatea teritorială a României: ţara pierduse, în mai puţin de trei luni, 99.738 km pătraţi (33,8% din suprafaţa totală) şi 6.821.000 locuitori (33,3% din populaţia sa).