Mitropolia şi mănăşturenii intră în proces împotriva crematoriului

Mitropolia Clujului, Fundaţia Părinţi Clujeni şi Asociaţia de Proprietari de pe strada Govora nr. 16 A au cerut Tribunalului Cluj să intre în procesul în care Consiliul Local a fost dat în judecată de RDK Cremation.

Cele trei cereri de intervenţie în procesul aflat pe rolul Tribunalului Cluj au fost făcute de oponenţii cei mai vehemenţi ai proiectului de amenajare a unui crematoriu uman în cimitirul din Mănăştur.

Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca s-a asociat în octombrie 2011 cu RDK Cremation, firmă care urma să deschidă un crematoriu uman la Cluj-Napoca, în incinta cimitirului Mănăştur. Incineratorul urma să fie amenajat în capela de la intrarea în grădina cimitirului, aflată în proprietatea Primăriei. Unul dintre motivele pentru care a fost acceptată asocierea este faptul că municipalitatea nu avea fonduri pentru reabilitarea clădirii în care funcţionează capela şi că societatea care ar fi amenajat incineratorul s-ar fi ocupat şi de modernizarea capelei.

Primăria a pus la dispoziţia RDK Cremation capela de 516 mp din incinta cimitirului, iar societatea s-a obligat să realizeze un crematoriu uman pe cheltuială proprie, plus să plătească municipalităţii o cotă de asociere de 15.000 de lei pe an. În plus, societatea trebuia să realizeze drumurile de acces, să asigure racordarea spaţiului la utilităţi şi să achite lunar contravaloarea acestora după finalizarea investiţiei. Mai mult, prin contract, societatea se obliga să incinereze gratuit 40 de decedaţi, cu statut de caz social, pe an. Durata asocierii a fost fixată la 49 de ani, iar potrivit contractului societatea se obliga să finalizeze crematoriul în decurs de un an.
Însă proiectul a stârnit ample proteste, iar Consiliul Local a adoptat o hotărâre prin care s-a anulat asocierea cu RDK Cremation. Drept reacţie, firma a acţionat CL în instanţă, solicitând anularea Hotărârii de Consiliu Local (HCL) nr. 1 din 19 ianuarie 2012 prin care s-a renunţat la asociere. În cererea de chemare în judecată, RDK Cremation mai solicită suspendarea respectivei hotărâri până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, precum şi obligarea CL la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentanţii RDK Cremation invocă faptul că odată ce contractul de asociere dintre cele două părţi a fost semnat, nu poate fi desfiinţat prin revocare, rezilierea fiind posibilă doar pe cale judecătorească. Pe de altă parte, aceştia spun că adoptarea HCL prin care s-a anulat asocierea nu este motivată în nici un fel. "S-a revocat contractul de asociere fără ca subscrisa (RDK Cremation, n.red.) să îşi încalce în vreun fel obligaţiile asumate prin contract", concluzionează reclamanţii.

Pe de altă parte, Consiliul Local arată că a fost sesizat cu plângere prealabilă de Asociaţia de Proprietari de pe strada Govora nr. 16 A, prin care se cerea revocarea hotărârii prin care s-a făcut asocierea. "Consiliul Local a apreciat ca întemeiate susţinerile expuse pe larg în cuprinsul plângerii", se precizează în întâmpinarea depuă la dosar de CL. Totodată, CL a invocat ca temei legal pentru revocarea asocierii cu RDK Cremation Legea 554/2004, potrivit căreia "principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public".

Reprezentanţii RDK Cremation au fost invitaţi la sediul Primăriei clujene pentru a semna actul de rezoluţiune nr. 41604 din 8 februarie 2012, conform căruia firma predă spaţiul de 516 mp şi primeşte sumele de 2.424 de lei şi 15.860 de lei reprezentând cota de asociere anuală. Însă invitaţia a rămas fără răspuns.

Fiecare dintre cei trei intervenienţi în proces, oponenţi ai proiectului de construire a unui crematoriu uman în oraş, şi-a expus motivele pentru acţiunea făcută în instanţă. Reprezentanţii Mitropoliei arată că incinerarea este o practică de sorginte păgână sau hinduistă, în plus, crematoriul urma să se facă în apropierea unei biserici ortodoxe, la o distanţă de circa 210 metri. Pe de altă parte, cei de la Fundaţia Părinţi Clujeni spun că în zona în care s-ar dispersa noxele de la crematoriu funcţionează 4 grădiniţe, 3 şcoli şi un liceu, unde învaţă aproximativ 5.000 de copii. Şi locuitorii din zonă, constituiţi în Asociaţia de Proprietari de pe strada Govora nr. 16 A, spun că sănătatea lor ar fi grav afectată de substanţele ce s-ar emana în urma incinerării cadavrelor. Cea mai apropiată locuinţă de potenţialul crematoriu s-ar afla la o distanţă de doar 35 de metri.

Într-un memoriu ataşat la dosar, înaintat Direcţiei de Sănătate Publică Cluj, precum şi altor autorităţi, intervenienţii arată că mercurul care provine de la amalgamurile dentare ale cadavrelor incinerate este extrem de dăunător sănătăţii, iar situaţia prezentată de RDK Cremation nu ar reflecta realitatea. Reprezentanţii firmei ar fi arătat că emisiile de mercur din incinerarea unui cadavru de 65 de kg ar fi de 6,07 g (3 g după alte surse), ceea ce înseamnă că nu s-ar depăşi normele maxime de poluare admise, de 0,05 g Hg (mercur) pe metrul cub. "Mercurul nu se evaporă în mod constant pe toată durata incinerării. Evapoararea se produce după aproximativ 40 de minute de la începutul incinerării, procesul de evaporare durând 3-5 minute, timp în care concentraţia de vapori extreme de toxici depăşesc cu valori de 20 până la 80 de ori valorile maxime admise în acel moment", se arată în memoriu. Capacitatea maximă a crematoriului ar fi de 48 de incinerări pe zi, ceea ce ar duce la o poluare de proporţii, se mai precizează în document.

Vinerea trecută s-a amânat procesul pentru studierea unor documente depuse la dosar, iar următorul termen a fost fixat pentru data de 18 ianuarie 2013.

Efectul Auschwitz

În memoriul trimis mai multor instituţii din Cluj, depus şi la dosarul cauzei, se arată ce efecte ar putea să aibă construirea crematoriului uman în Mănăştur. "Noxele vor fi transportate înspre centrul oraşului sau vor rămâne cantonate pentru o perioadă îndelungată asupra zonei Mănăştur Zorilor", spun semnatarii memoriului. Totodată, aceştia arată şi alte efecte grave asupra sănătăţii populaţiei. "Mirosul este unul foarte greu de suportat, care creează disconfort fizic sever şi un disconfort psihic cauzat de inducerea stării că noi respirăm particule care au făcut parte dintr-un cadavru (efectul Auschwitz)", se arată în memoriu.