Monument dedicat primei femei parașutist din România, dezvelit la Cluj. Viaţa demnă de filme a Smarandei Brăescu
Un monument dedicat memoriei Smarandei Brăescu, prima femeie paraşutist cu brevet din România, a fost dezvelit vineri în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, la numai câţiva paşi de locul în care aceasta a fost înmormântată în 1948, sub nume fals, pentru ca identitatea ei să fie protejată de comunişti.
Ceremonia care a avut loc vineri a fost organizată de Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca, fiind oficiată şi o slujbă religioasă de către mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, relatează Agerpres.
O fotografie a Smarandei Brăescu, sub care este scris "Celebra aviatoare Smaranda Brăescu. A stabilit recordul mondial absolut la salt cu paraşuta de la înălţime pe 19 mai 1932 la Sacramento - USA" a fost plasată pe monument.
La ceremonie a participat şi consilierul şefului Statului Major al Apărării, generalul-maior Nicolae Lupulescu, care a amintit că celebra româncă a fost prima persoană din lume care a traversat Marea Mediterană în linie dreaptă, fără escală, cu un avion monoloc, dar a şi stabilit recordul mondial la saltul cu paraşuta de la mare înălţime şi a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România.
"Dezvelirea monumentului dedicat celebrei aviatoare Smaranda Brăescu este un act reparatoriu, de cinstire şi preţuire, a celei care a fost considerată cea mai bună sportivă a lumii în anii '30. Aceasta rămâne un model de curaj şi ambiţie, care a avut un vis, de a deveni pilot. Prinţesa aripilor româneşti a iubit România până la epuizare, a avut curajul de a lupta pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial şi a atins performanţe greu de obţinut şi pentru bărbaţii din lumea aviaţiei la acea vreme", a spus consilierul Lupulescu.
La ceremonie a participat, de asemenea, şi episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, care a citit cu această ocazie un fragment din jurnalul Smarandei Brăescu, în care evoca sentimentele pe care le nutrea pentru patria sa, căreia i-a dedicat toate realizările sale.
Tot vineri, a avut loc la Cluj proiecţia, în premieră naţională, a ultimei părţi dintr-o trilogie dedicată Smarandei Brăescu de Studioul Cinematografic al Armatei.
Smaranda Brăescu s-a născut în data de 21 mai 1897, la Hănţeşti, în judeţul Galaţi, într-o familie cu nouă copii. În 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia Artă Decorativă şi Ceramică. În ziua de 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 6.000 de metri.
Câţiva ani mai târziu, în 2 octombrie 1931, a câştigat titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6.000 de metri, depăşind recordul american de 5.384 de metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur.
A fost proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea stabilind în 1932 primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1.100 km, între Roma şi Tripoli. În acelaşi an, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depăşit, cu doar câţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7.233 metri.
În timpul războiului, Smaranda Brăescu a fost activă ca pilot în celebra Escadrilă Albă, formată din avioane sanitare.
Din 1947, s-a refugiat într-o mănăstire de măicuţe greco-catolică de la Jucu, judeţul Cluj, sub numele de Maria Popescu. În toamna anului 1947, grav bolnavă, este internată la clinica ce era condusă de cunoscutul medic clujean Iuliu Haţieganu. În 2 februarie 1948, a fost înmormântată în secret datorită demersurilor renumitului medic.
