Monumentele Clujului, batjocorite

Arhitectul Virgil Pop prezintă clădirile mutilate din Cluj la Biblioteca Centrală Universitară.

O clădire elegantă de pe strada Iuliu Maniu, cu aparate de aer condiţionat agăţate la geamuri, zidul din spate al Muzeului de Artă, scorojit, sau dispăruta Casă a Călăului de pe strada Avram Iancu sunt doar câteva dintre clădirile-monument ale Clujului ruinate de vreme sau chiar demolate din interese obscure pe care le prezintă arhitectul Virgil Pop în expoziţia “Monumentele istorice în pericol”, deschisă ieri la Biblioteca Centrală Universitară.

Virgil Pop este membru al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, iar preocuparea sa pentru patrimoniul imobil al Clujului e mai veche. El a mai avut astfel de expoziţii, unele cu fotografii “istorice”, cum sunt acum cele cu Casa Călăului. De această dată, Pop a ales clădiri din diverse epoci istorice, de la baroc la construcţii foarte recente, fără a se feri să caracterizeze în termeni destul de duri anumite excese arhitecturale care nu sar în ochii omului obişnuit, dar alterează clădirile-monument.

Este cazul imobilului de pe strada I. Maniu, aflat în proprietatea Bisericii Romano-Catolice (una dintre “clădirile gemene”), a cărui faţadă îngrijită este mutilată de numeroasele aparate de aer condiţionat ataşate la fiecare fereastră. În alte fotografii apar case vechi de 150-200 de ani, “modernizate” cu geamuri termopan din plastic sau, în situaţiile “fericite”, din lemn. Palatul Banffy, sediul Muzeului de Artă, apare în alte imagini care arată degradarea monumentului baroc, a cărui restaurare ar costa cam 9 milioane de euro. Virgil Pop prezintă şi clădiri mai noi pe care le consideră afectate de noile tendinţe, ca hala agroalimentară din Piaţa Mihai Viteazu, “împodobită” de bannere publicitare “agresive”, cum scrie arhitectul în legenda fotografiei.

Trei fotografii din expoziţia lui Virgil Pop sunt semnificative pentru clujenii care au admirat ani la rând clădirea cu parfum istoric de pe strada Avram Iancu, numită “Casa Călăului. Arhitectul a fotografiat-o în trei etape: când se afla încă în stare foarte bună şi era locuită, apoi în faza de degradare, populată de oameni ai străzii şi, în fine, surpată din cauza intemperiilor şi furturilor de uşi, tocuri de ferestre sau chiar cărămizi. O serie de fotografii e dedicată şi Castelului Mikes de la Săvădisla, una dintre ele având câteva oi paşnice pe peronul clădirii.

Situaţia redată de pozele lui Virgil Pop e dificil de administrat, explică Leonard Horvath, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN), instituţia organizatoare a expoziţiei. “Noi tragem un semnal de alarmă. Unele prevederi, precum cele legate de geamurile termopan, de exemplu, trebuie cuprinse în regulamentul de urbanism. Din câte ştiu eu, acum ele nu există”, spune Horvath. “Avem o lege de protecţie a monumentelor istorice, prin care orice intervenţie trebuie avizată de noi. Practic însă, oamenii procedează «româneşte», adică întâi construiesc şi apoi cer avizul, iar dacă cer avizul întâi, cu anumite prevederi, cred că sunt acoperiţi legal şi fac tot cum vor ei. Se pot da amenzi, dar procedura e foarte greoaie şi rar reuşim să aducem clădirea la starea iniţială”, adaugă directorul DCPN.

Biserică inspirată de arhitectura comunistă

Arhitectul Virgil Pop este extrem de dur în legenda fotografiei care surprinde noua biserică ortodoxă “Schimbarea la faţă” de pe Bulevardul Eroilor, construită după demolarea a două clădiri baroce. Aceasta, scrie Pop, “foloseşte un limbaj arhitectural inspirat din Bulevardul Victoria Socialismului”, referindu-se la blocurile masive şi fără personalitate ridicate în Bucureşti în ultimii ani ai comunismului. Una dintre imaginile expoziţiei prezintă şi o casă în curs de demolare înaintea zidirii bisericii.