Muzeul de Istorie a Transilvaniei e mort

Directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei îşi acuză angajaţii că au vrut să reamenajeze spaţiul de expoziţie, contractând în baza Legii drepturilor de autor o firmă pentru care trebuia, de fapt, organizată o licitaţie pentru construcţii.

Scandal fără sfârşit între directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Ioan Piso, şi muzeografii şi documentariştii instituţiei: Piso o acuză pe fosta directoare Viorica Crişan şi pe alte 10 persoane că au fost de acord cu încredinţarea unui contract de circa 11 milioane de euro unei societăţi bucureştene. Practic, muzeului clujean i-au fost cesionate drepturilor patrimoniale de autor pentru un proiect de reamenajare a spaţiului expoziţional în baza Legii nr. 8/1996 – legea drepturilor de autor şi drepturile conexe, iar Piso susţine că în acest fel s-a evitat în mod fraudulos organizarea unei licitaţii publice de lucrări.

Modalitatea de atribuire a contractului a fost cercetată şi de Corpul de Control al Ministrului şi de Curtea de Conturi, fara a fi semnalate nereguli privind atribuirea lui. Între timp, Muzeul Antipa din Bucureşti, precum şi muzeele din Sibiu şi Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântul Gheorghe au încheiat contracte identice cu aceeaşi societate, Artex Services International. Muzeul Brukenthal din Sibiu a fost redeschis publicului în anul 2007 cu noua înfăţişare, înregistrând o creştere semnificativă a numărului de vizitatori în următorii ani. Proiectele de reamenajare a Muzeului Antipa şi a Muzeului din Sfântul Gheorghe sunt în curs de finalizare. “Am contestat caracterul de operă intelectuală şi de drepturi de autor a amenajării muzeale. I-am întrebat pe reprezentanţii firmei dacă li s-a cerut să execute vreo frescă sau vreo sculptură sau dacă la firma lor sunt angajaţi artişti plastici recunoscuţi. Este o şmecherie prin care a fost evitată aplicarea OUG nr. 34/2006, care asigură nediscriminarea, tratamentul egal, transparenţa şi eficienţa utilizării fondurilor”, a declarat Ioan Piso. El a acuzat-o pe predecesoarea sa, Viorica Crişan, că a supraevaluat costurile de reamenajare şi că ar fi plătit firmei Artex 1,5 milioane de euro pentru “un album de 15.000 de euro/pagină” şi în care “exponatele sunt inventate”.

Viorica Crişan susţine că “albumul la care face referire domnul Piso este, de fapt, proiectul de reamenajare a expoziţiei MNIT, conceptual, cât şi transpunerea în operă a acestuia. Contractul a fost încheiat în baza anexei 2B din OUG nr. 34/2006, întrucât cuprinde servicii intelectuale şi artistice, cum ar fi servicii prestate de artişti, sculptori, graficieni, precum şi servicii privind zonele de recreere şi culturale. Forma de contract este cea prevăzută de Legea nr. 8/1996 pentru că rezultatul acestor servicii reprezintă opera de creaţie intelectuală”.

El a mai declarat că în “conceptul expoziţional” facturat de firma Artex, în decembrie 2009, erau încadrate relevee, simulări, măsurători, fotografierea spaţiului şi dezafectarea expoziţiei existente de circa 4 milioane de lei şi că etapele următoare ale proiectului, de consolidare a încăperilor, recompartimentare, reorganizare a curţii, redeschiderea actualului lapidariu ca poartă de acces pentru public şi inserarea unui lift de la parter la cele două etaje ale muzeului ar fi trebuit încredinţate unei firme de construcţii. “De ce să se dea bani pentru studiu de lumini acestei firme? Luminile le pun electricienii, mai ieftin”, a punctat, doct, directorul muzeului.

“Iluminatul spaţiului din muzeu nu poate fi făcut de un simplu electrician. El trebuie să pună în valoare piesele în spaţiul expoziţional, să ţină cont de configuraţia spaţială interioară, dar şi de fiecare exponat în parte. Aceasta poate fi realizată doar de nişte specialişti, folosind un concept de light design integrat în scenografia unitară a proiectului. Mai mult, corpurile de iluminat folosite trebuie să respecte normele de conservare în vigoare”, se apără Viorica Crişan.

Contractul cu Artex Services s-a semnat în noiembrie 2009, în urma unui concurs de soluţii expoziţionale, după ce întregul proiect de amenajare a fost supus expertizei unei comisii de negociere formată din 10 istorici, arheologi şi muzeografi ai muzeului, cu acordul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN). După repunerea sa în funcţie în baza unei hotărâri a instanţei în martie 2010, directorul Ioan Piso (eliberat de trei ori din funcţie - n. red.) a stopat contractul, invocând lipsa de fonduri.

Pe de altă parte, Viorica Crişan spune că serviciile de creaţie intelectuală fac excepţie de la legislaţia achiziţiilor publice, tocmai datorită caracterului special al acestora. “Sunt două variante în care poţi reamenaja un muzeu: poţi să-l zugrăveşti, să schimbi vitrinele, iar muzeografii să aşeze în ele exponatele. Sau poţi, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, să angajezi o firmă specializată în amenajări muzeistice, care va face o muncă de creaţie, simulări computerizate şi reconstituiri. Acestea nu le poţi lăsa pe mâna unui constructor”, a afirmat Crişan. Ea mai spune că personalul muzeului s-a implicat activ în proiect, lucrând cot la cot cu angajaţii firmei, prezentând propuneri. Printre ideile care ar fi trebuit să fie puse în practică la muzeul din Cluj se numără reconstituiri ale unor spaţii de locuit din perioada neolitică, ale unor ateliere străvechi de prelucrare a fierului, crearea unui ansamblu dacic cu soarele de andezit, reconstituirea unor scene de bătălie dintre daci şi romani, cu sunet şi lumini, spaţii interactive în care copiii să înveţe să tragă cu arcul. “S-a făcut o temeinică documentare asupra încăperilor, hainelor, pentru locuinţa neolitică trebuiau pereţi împletiţi, lutuiţi, sculpturi ale unor personaje. Unde să le comanzi pe astea? Tot ce am vrut a fost un muzeu ca un spectacol, în care să ai ce vedea”, a conchis Viorica Crişan.

Menţionăm că Ioan Piso încă nu a încheiat cu MCPN un contract de management al instituţiei, aşa cum prevede legea, el având, de altfel, vârsta de pensionare. Cu toate acestea, de la repunerea sa în funcţie, MNIT a ajuns în atenţia publicului doar prin astfel de scandaluri.