Nepoţii cer restituirea averii “milionarului” anticomunist Şuşman

Inventarul averii lui Teodor Şuşman, fostul primar anticomunist al comunei Răchiţele (judeţul Cluj) în care s-a născut şi premierul Emil Boc, urmează să fie evaluat de experţi în bunuri mobile şi imobile pentru a fi adus la preţul pieţei. La data confiscării de către autorităţile comuniste, acestea valorau peste 1,2 milioane de lei.

Scos în afara legii după ce a coagulat în jurul lui mai mulţi ţărani care refuzau colectivizarea şi regimul comunist în ansamblul său, impus în România după 1945, Teodor Şuşman a fost expropriat silit de toată averea sa. Fost primar în Răchiţele, Şuşman a fost şi unul dintre cei mai bogaţi din zona Huedinului. Inventarul întocmit de autorităţile comuniste în 1950 urmează să fie actualizat la valorile pieţei, astfel încât familia nepotului lui Teodor Şuşman să poată solicita instanţelor de judecată restituirea contravalorii lucrurilor confiscate. De altfel, Doina Şuşman, soţia fiului unuia dintre copiii lui Şuşman, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că în iarna lui 2010 a înregistrat o solicitare a despăgubirilor datorate de statul român familiilor foştilor condamnaţi sau deţinuţi politici din perioada 1945-1989, în baza Legii 221/2009.

Din inventar nu lipsesc, printre altele, două case: una din lemn acoperită cu şindrilă, de 3 camere (300.000 lei în 1950) şi o alta cu 4 camere (45.000 lei în 1950), două grajduri, acareturi, o stupină (15.000 lei în 1950), o livadă, o instalaţie de joagăr (circa 10.000 lei în 1950), mai multe terenuri arabile, laviţe, maşini de cusut, precum şi obiecte de îmbrăcăminte. Reamintim că osemintele pământeşti ale lui Teodor Şuşman au fost descoperite anul trecut, în urma unor săpături efectuate de arheologii Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România (CICCR) conduşi de istoricul specializat în Securitate, Marius Oprea. Personajul istoric Teodor Şuşman, în jurul căruia se spune că a luat naştere un grup de opoziţie anticomunistă cunoscut sub numele de "grupul Şuşman", considerat exponenţial pentru lupta anticomunistă din Munţii Apuseni de la începutul anilor '50, este controversat în continuare, unii dintre supravieţuitorii perioadei colectiviste acuzându-l de fapte de violenţă şi chiar de crime.

Potrivit istoricilor, Teodor Şuşman a fost împuşcat în 5 decembrie 1951, după ce a fost surprins într-o şură de pe Dealul Suliţa din Răchiţele. Autorităţile au deplasat la faţa locului un efectiv de 18 persoane, alcătuit din cinci securişti şi 13 miliţieni şi însoţit de şapte câini de urmărire. Şura a fost înconjurată, asupra ei fiind executat un puternic foc cu armament. După ce s-a pătruns în şură, înăuntru a fost găsit cadavrul lui Teodor Şuşman. Dacă Securitatea a susţinut că acesta s-a sinucis trăgându-şi un glonţ în cap pentru a nu cădea viu în mâinile opresorilor săi, cercetătorii şi legiştii clujeni au demonstrat anul trecut cu certitudine că Şuşman nu s-a sinucis, ci a fost împuşcat de Securitate. Parchetul militar care a condus ancheta în cazul său a arătat că în craniul exhumat de la Răchiţele au fost descoperite două gloanţe, nu doar unul, iar criminaliştii spun că este imposibil ca gloanţele trase de la mică distanţă să fie reţinute în corp. La sfârşitul lunii mai vor începe căutările pentru exhumarea altor doi fii ai lui Teodor Şuşman, despre care se ştie că au fost ucişi şi îngropaţi de Securitate în localitatea clujeană Traniş.