“Nu promovăm balamucul, Clujul avea nevoie de noi”

Centrul Clujului este cuprins de un nou eveniment, "migrat" de la Timişoara: Festivalul Internaţional de Artă Romani (IRAF). Adrian Voichiţescu (foto), producătorul evenimentului, a dezvăluit cum s-a născut fenomenul, de ce a ajuns la Cluj şi cum reuneşte în public oameni din Canada, Israel, Tokio, Rusia, Ungaria.

Cum s-a născut festivalul?
Adrian Voichiţescu: Eu vin din Maramureş, din Târgu-Lăpuş. Am făcut facultatea la Timişoara, sunt actor de meserie şi am devenit producător, alături de Emilia Cornescu, artist designer din Craiova. Împreună, promovăm acest festival de cinci ani. Un an de zile înainte să îl pornim nu am făcut decât să studiem. Cred că acest festival putea să se nască doar la Timişoara. Suntem la Cluj acum, îl simţim mult mai aproape, mult mai viu şi mult mai efervescent. Miza e bună pentru statutul de capitală culturală europeană.

De ce l-aţi mutat la Cluj?
Pentru public. Acolo am lăsat parteneri media de cinci ani, un partener foarte bun numit Primăria Timişoara, care era şi finanţator, şi am venit în Cluj, unde nu cunosc pe nimeni.

Cum aţi adaptat festivalul la Cluj?
Mi-a fost foarte greu să intru. Unor oameni le-a fost frică, avem şi o problemă - Pata Rât - pe cap, lucrurile nu stau tocmai bine aici. Însă, având o experienţă de ani, după recunoaşterea internaţională a fost mult mai uşor să pătrund aici. Cel mai fain lucru e că IRAF este spaţiul unde întâlneşti şi romi, şi neromi, şi maghiari, şi români, şi străini. Nu balamucul vrem să îl promovăm, nu scandalul, nu lucrurile negative pe care le ştim cu toţii. Am avut şi reacţii negative, şi pozitive, şi din partea românilor, şi a romilor. E ONG 100%, voluntariat 100%, nu e business.

Câţi artişti vor fi şi în ce locaţii?
Prima seară aduce Taraful Haiducilor, între preferaţii lui Johnny Depp. Avem apoi pe Mitzura, din Ungaria, la partea de tineret, moment gândit pentru publicul maghiar. Avem Dubioza Collective, care vine cu un mesaj social. Găsim un conglomerat de vârste şi gusturi culturale. Sunt undeva la 120 de artişti, din 11 ţări. Locaţia principală pentru concerte e pe strada Potaissa. Concerte, teatru, film, foto în Irish & Music Pub, lansări de carte şi dezbateri în L'Atelier şi strada spre Casa Matei, pe care am rezervat-o meşteşugarilor. Vor fi 20 de tarabe din Bucureşti cu de toate: de la oale, cazane până la cercei, inele, zorzoane. (...) Visul meu e să am la un moment dat un spaţiu al festivalului în care să aducem ţigani nomazi din Europa.