O clujeancă, judecată că a dotat spitalele cu aparatură făcută într-o mahala din India

O clujeancă, judecată că a dotat spitalele  cu aparatură făcută într-o mahala din India
Aparate care au luat foc de la prima utilizare şi pentru funcţionarea cărora angajaţii spitalelor erau nevoiţi să stea cu şurubelniţa în buzunar, asta este marfa de „înaltă performanţă” pe care firma Redox Lab SRL din Cluj-Napoca a cumpărat-o pe bani europeni pentru 55 de unităţi medicale din ţară.

Stela Trif, deţinătoare a firmei Redox Lab SRL, precum şi a altor nouă societăţi comerciale cu profil medical, a participat în 2009 la o licitaţie organizată de Ministerul Sănătăţii pentru achiziţionarea unor echipamente necesare intervenţiilor chirurgicale: agitatoare de trombocite în incintă termostată. Trif a câştigat licitaţia, oferta sa fiind una deosebit de avantajoasă, cel puţin la prima vedere.

Clujeanca s-a angajat în faţa reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii că cele 65 de aparate necesare spitalelor din ţară vor fi livrate de societatea italiană KW Apparecchi Scientifici, la preţul de 355.334 euro. După semnarea contractului cu ministerul, Trif le-a dat dispoziţie angajaţilor de la Redox Lab să solicite mai multe oferte de preţ de la mai mulţi furnizori externi de incubatoare ale căror caracteristici să corespundă cu cele din oferta tehnică cu care Redox Lab a participat la licitaţie, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Cluj. După ce una dintre angajate i-a prezentat mai multe oferte, Trif a decis ca achiziţia să se facă de la firma indiană Rajas Enterprises, iar în 2 februarie 2009 a încheiat contractul contra sumei de 165.450 de dolari (123.900 euro), având astfel un câştig de peste 150%, arată procurorii.

Aparatura medicală a fost produsă în condiţii insalubre, într-un garaj, iar marfa livrată a fost de o calitate net inferioară celei ofertate de Trif, se arată în rechizitoriul prin care clujeanca şi firma ei au fost trimise în judecată. „O mahala din India, un garaj insalubru în faţa căruia se plimbă nestingherite, prin praf, animale sălbatice, maimuţe şi bivoli sălbatici. În interior oameni desculţi, pe jumătate dezbrăcaţi, care lucrează cu mâinile goale sau cu unelte rudimentare. Aceasta este „fabrica" şi în aceste condiţii a fost realizată aparatura medicală de laborator importată pentru România de către societatea clujeană Redox Lab SRL în cadrul unui proiect european pentru a utila un număr de 55 de unităţi spitaliceşti (săli de operaţii şi centre de transfuzii sanguine) din toată ţara, aparate necesare pentru salvarea de vieţi omeneşti". Astfel este descrisă de procurori „fabrica" firmei indiene Rajas Enterprises, de la care clujeanca Stela Trif a achiziţionat marfa contrafăcută la comandă.

Pentru a acoperi fapta, Trif a cerut ca fiecare din cele 65 de aparate să poarte, la vedere, sigla producătorului italian. Patronul indian, Sanjai Sharma, a transmis că „poate scrie pe aparate orice doreşte beneficiarul", fiind evident faptul că nu era străin de producerea unor bunuri contrafăcute.

Având în vedere că societatea din India nu a mai produs până atunci aparatură de acest fel, Trif şi-a trimis un angajat în India pentru a testa produsele. La întoarcere, în februarie 2009, angajatul i-a spus lui Trif că echipamentele medicale nu corespund specificaţiilor tehnice pentru onorarea contractului cu Ministerul Sănătăţii. Mai mult, angajatul o informase pe Trif, prin e-mail, chiar în timp ce se afla în India, că prototipul făcut de firma indiană nu corespunde cerinţelor. Cu toate acestea, clujeanca a dispus continuarea negocierilor cu indienii şi le-a cerut expres să pună pe aparatură sigla firmei italiene, acuză procurorii. În perioada negocierilor, în România au fost aduse două aparate care au fost testate de un alt angajat al Stelei Trif. „Am fost informat de către D.V. că în timpul testelor aparatele au luat foc. Cu privire la această situaţie a fost informată şi Trif Stela Maria", arată unul din martorii audiaţi de DNA. Angajaţii lui Trif au constatat în India că aparatele prezentau 31 de deficienţe care trebuiau remediate, între care geamuri sparte sau fisurate, uşi care nu se închideau, lipsa unor şuruburi, faptul că nu exista mecanism de fixare a rafturilor pentru a se evita rezonanţa puternică din timpul funcţionării, interiorul aparatelor era zgâriat sau deformat şi multe altele.

Cele 65 de aparate au ajuns în ţara noastră şi apoi au fost livrate către 55 de unităţi medicale, cu declaraţii de calitate şi conformitate semnate în fals de o angajată a Stelei Trif. Audiaţi în calitate de martori, mai mulţi angajaţi au descris-o pe Trif ca fiind un adevărat zbir, care îi ameninţa cu desfacerea contractului de muncă şi îi sancţiona financiar dacă nu executau ordinele. Mai mult, aceştia au arătat că toţi nou-veniţii erau învăţaţi în primul rând să imite semnătura şefei lor.

Aparatura a ajuns la aproape toate centrele de trasnfuzii din România, dar şi la o multitudine de spitale judeţene. La Cluj, marfa a fost livrată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, la Centrul Regional de Trasfuzie Sanguină şi la Institutul Oncologic „Profesor Dr. Ion Chiricuţă". În cursul urmăririi penale, anchetatorii au descoperit că unul dintre aparate a ajuns la Blocul Operator din cadrul Institutului Inimii „Nicolae Stăncioiu". La Spitalul Colţea din Bucureşti marfa a fost refuzată pe motiv că nu era nouă şi că nu prezenta documente de garanţie. La scurt timp după primirea echipamentului, 44 de beneficiari au reclamat probleme încă de la prima utilizare, fiind raportate 152 de defecţiuni la Ministerul Sănătăţii! „Imediat după livrarea aparaturii medicale, beneficiarii finali au întâmpinat dificultăţi în exploatarea aparatelor, semnalând zilnic defecţiuni ale acestora", se precizează în rechizitoriul DNA.

Echipa tehnică de la Red Lab a făcut intervenţii peste intervenţii pentru remedierea problemelor, dar în curând a fost depăşită de situaţie. „Agitatorul a fost făcut de persoane care nu au înţeles pentru ce va fi folosit acest aparat", au reclamat reprezentanţii Centrului de Transfuzii Brăila. O altă reclamaţie şocantă este cea a angajaţilor de la Centrul de Transfuzii Sanguine Ialomiţa: „Echipamentul funcţionează necorespunzător şi nu poate fi pornit decât prin detaşarea unei plăcuţe laterale şi acţionarea unui buton de presiune. În acest sens personalul trebuie să fie dotat permanent cu o şurubelniţă". La Craiova, medicii au crezut că aparatul se dezmembrează din cauza trepidaţiilor. „La câteva zile după plecarea celor care au instalat aparatul am constatat că unităţile de trombocite cădeau de pe rafturi, prin mişcarea devenită extrem de brutală, dând senzaţia că întreg ansamblul se dezmembrează", raportau angajaţii de la centrul de Transfuzii Sanguine Craiova. Se pare că s-a trecut şi la ameninţări, întrucât directorul Centrului de Transfuzii Sanguine Constanţa a făcut o plângere la poliţie acuzând că a primit un SMS de la o persoană de sex feminin care s-a recomandat a fi din partea firmei Redox şi care i-a cerut să îşi retragă informarea transmisă la Ministerul Sănătăţii cu privire la defectarea aparatelor.

În urma acestor plângeri s-a sesizat Departamentul pentru Luptă Anti Fraudă (DLAF), organismul care verifică modul în care sunt cheltuite fondurile europene în România. DLAF a cerut firmei Redox Lab să furnizeze documente din cadrul proiectului, şi prinsă la colţ, Trif a dispus stornarea facturilor emise de Minsiterul Sănătăţii pentru suma de 355.334 de euro, renunţând la încasarea preţului contractat, se arată în rechizitoriu. Procurorii spun că ea nu a achitat nici suma de 164.000 de dolari către indieni, singura plată înregistrată în contabilitatea Redox Lab fiind de 22.000 de dolari. Ulterior, clujeanca a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă a societăţii, iar firma se află, în prezent, în lichidare.

Trif este acuzată de infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, în forma tentativei, de instigare la fals în declaraţii, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor. Şi firma Redox Lab este trimisă în judecată sub aceleaşi acuzaţii. „Contractul a afectat capacitatea beneficiarilor de a asigura condiţii corecte de conservare a acestor produse sanguine", apreciază procurorii DNA. Însă, Trif nu şi-a recunoscut vinovăţia şi a declarat în faţa anchetatorilor că este o victimă a propriilor angajaţi, care nu îşi asumă faptele comise şi care au „lucrat de capul lor". Astfel, clujeanca spune că participarea la licitaţie a fost decisă de una dintre angajatele sale, iar identificarea producătorului indian aparţine unui alt angajat. Mai mult, femeia susţine că a fost informată de subordonaţii ei că firma indiană deţine „marcaje CE" şi „produce sub licenţa KW", adică a firmei italiene.
Procesul se desfăşoară la Judecătoria Cluj-Napoca, iar inculpata se află în stare de libertate. Stela Trif nu a putut fi contactată telefonic pentru a-şi eprima punctul de vedere cu privire la acuzaţiile pe care i le aduc procurorii DNA.

Pasaj din rechizitoriu DNA Cluj

O mahala din India, un garaj insalubru în faţa căruia se plimbă nestingherite, prin praf, animale sălbatice, maimuţe şi bivoli sălbatici. În interior oameni desculţi, pe jumătate dezbrăcaţi, care lucrează cu mâinile goale sau cu unelte rudimentare. Aceasta este „fabrica" şi în aceste condiţii a fost realizată aparatura medicală de laborator importată pentru România de către societatea clujeană Redox Lab SRL.

 

Comenteaza