O primărie cu ţinută... de 6 milioane de lei

Primăria Cluj-Napoca a pierdut prima fază a procesului împotriva Curţii de Conturi, care a stabilit că primarul a acordat ilegal diverse sporuri angajaţilor, în valoare totală de peste 14 milioane de lei. Sentinţa Tribunalului a fost atacată de primar la Curtea de Apel, iar dacă va pierde şi recursul, municipalitatea va fi obligată să recupereze suma de la angajaţi. Printre sporurile acordate se numără cele de fidelitate, de periculozitate şi de muncă penibilă. De asemenea, angajaţii primăriei au primit indemnizaţii de înmormântare, pentru ţinută şi ajutor la ieşirea în pensie.

Curtea de Apel Cluj a înregistrat în 9 decembrie recursul primarului municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, care are calitatea de ordonator principal de credite, împotriva sentinţei Tribunalului care a menţinut decizia Curţii de Conturi din noiembrie 2010 "privind înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi consemnate în procesul-verbal din 26.10 2010". Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că primarul a acordat în 2009, în baza contractului colectiv de muncă, sporuri şi indemnizaţii în valoare de 14,09 milioane de lei, din care cea mai mare sumă, de 5,87 milioane de lei, a fost cheltuită pe indemnizaţia de ţinută. "În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 188/1992, funcţionarii reclamantului nu sunt obligaţi să poarte uniformă în timpul serviciului, astfel încât nu se încadrează în dispoziţia legală menţionată", se arată în motivarea sentinţei Tribunalului.

Angajaţii primăriei au mai primit sporuri de dispozitiv, în sumă de 136.050 de lei, indemnizaţie de înmormântare de 250.095 de lei, sporuri de fidelitate de 1,19 milioane de lei, ajutor de sărbători de 2,71 milioane de lei şi indemnizaţii de hrană de 3,17 milioane de lei. Raportul Curţii de Conturi arată că indemnizaţia de dispozitiv se acordă doar cadrelor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Pază şi Protecţie, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei. "Indemnizaţia de hrană, în cuantum de 16-17 lei/zi lucrătoare, nu poate fi acordată deoarece nu are temei legal, salariaţii din sectorul bugetar primind o alocaţie individuală numai sub forma tichetelor de masă, care pot fi folosite potrivit destinaţiilor prevăzute de dispoziţiile Legii 148/1998", a precizat instanţa.

Poziţia trimisă de primar la instanţă arată că decizia Curţii de Conturi nu ţine cont de dispoziţiile legale privind negocierile colective şi finanţele publice locale. "Drepturile de care beneficiază funcţionarii publici sunt prevăzute în mod expres în legile aplicabile acestora şi aceste drepturi nu pot forma obiectul unor negocieri, însă în situaţia în care prin alte acte normative legiuitorul a conferit posibilitatea acestora de a beneficia şi de alte drepturi ce nu sunt în mod expres reglementate, nu se poate susţine că acordarea lor în urma negocierilor şi plata acestora este nelegală din moment ce legiuitorul a acordat posibilitatea de negociere prin contracte sau acorduri încheiate la nivelul instituţiilor bugetare", se arată în acţiunea primarului.

În motivarea sentinţei Tribunalului se arată că drepturile băneşti nu erau legal prevăzute în contractul colectiv de muncă: "Instanţa, pentru a stabili legalitatea acordării sumelor de bani contestate, va avea în vedere şi dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 188/1999, care stipulează că pentru activitatea prestată funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, beneficiind de prime şi alte drepturi salariale în condiţiile legii". Potrivit Tribunalului, nu există posibilitatea negocierii salariilor, care sunt stabilite prin lege, sau acordării unor sume de bani ca prime sau sporuri neprevăzute de lege. "Negocierea este o instituţie specifică raporturilor de muncă, iar funcţionarii publici ale căror raporturi de serviciu se nasc şi se exercită în baza unui act administrativ de numire emis în condiţiile Legii nr.188/1999 nu pot negocia prestaţii suplimentare", se arată în motivarea sentinţei.