Primarul din Sic, turnător al Securităţii cu acte în regulă

Primarul din Sic, turnător al Securităţii cu acte în regulă
Ioan Sallai, primarul comunei clujene Sic, este colaborator al fostei Securităţi, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia este definitivă şi irevocabilă. Sallai, aflat la al şaselea mandat, urmează să fie acuzat de fals în declaraţii.

Primarul din comuna clujeană Sic, Ioan Sallai, a primit la începutul lunii noiembrie 2011 verdictul de "colaborator al Securităţii" de la Curtea de Apel Bucureşti. Sallai a fost recrutat de Securitate în 1984, şi a trebuit să raporteze despre "problema naţionaliştilor maghiari". Potrivit documentelor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Sallai s-a ocupat de "supravegherea persoanelor cu antecedente penale şi politice şi documentarea activităţii unor persoane naţionaliste maghiare din comună şi a activităţilor desfăşurate de turiştii străini care frecventează des comuna Sic, în special cei din Republica Populară Ungaria". 

Recursul făcut de Ioan Sallai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) s-a judecat în 5 martie 2013, iar magistraţii instanţei supreme au menţinut hotărârea Curţii de Apel Bucureşti.

Ioan Sallai este primul edil clujean declarat definitiv drept colaborator al temutei Securităţi în regimul comunist. În ceea ce priveşte declaraţia pe proprie răspundere, potrivit căreia nu a fost colaborator al Securităţii, pe care orice candidat la alegerile locale a fost obligat să o dea, Sallai a spus, imediat după ce a fost reales primar, în iunie 2012, că îl priveşte ceea ce a scris şi că are dovezi că nu a fost turnător.

Sallai a fost verificat din oficiu de CNSAS când şi-a anunţat candidatura la Primăria comunei Sic la alegerile din 2008. Cu toate că Sallai a furnizat sub numele de cod "Creţu", informaţii temutei Securităţi în mai multe dosare de urmărire, constatarea CNSAS trebuia să fie validată de instanţă. Potrivit notei de constatare a CNSAS, Sallai a primit în 1989, cu aproximativ o jumătate de an înainte de căderea regimului comunist, suma de 300 de lei pentru "serviciile patriotice" prestate. Cu toate acestea, Sallai a declarat pe propria răspundere, şi la înscrierea pentru competiţia electorală din 2012, că nu a fost colaborator al Securităţii. „Nu se va pronunţa niciodată nimic la Înalta Curte, nu se va menţine sentinţa Curţii de Apel Bucureşti. Subiectul ăsta nu mai e de actualitate, nu ştiu de ce vă tot interesează", a declarat Sallai, înainte de a se pronunţa sentinţa definitivă. Acum, după ce a aflat decizia irevocabilă, primarul susţine că e vorba de o „lucrătură politică". „Nu am fost niciodată colaborator. Încerc să văd ce se mai poate face, dar eu nu mă pot plimba toată ziua la Bucureşti. Un lucru e sigur, nu am făcut rău nimănui, nu am făcut poliţie politică. S-a ajuns politic la această decizie. Cineva mă sapă. Am fost ales ca primar şi nici nu îmi trece prin gând să demisionez. Pot să vă spun că preşedintele CNSAS era UDMR-ist la vremea la care s-a făcut dosarul meu. Am fost săpat din interiorul partidului, pentru că eu nu m-am dus să mă linguşesc la nimeni", a declarat Ioan Sallai.

Un avocat a explicat, pentru ZIUA de CLUJ ce urmări va avea decizia definitivă a instanţei în cazul lui Ioan Sallai. „Primarul despre care vorbiţi va fi cercetat penal pentru fals în declaraţii. O copie a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va fi trimisă parchetului, care ar trebui să se sesizeze din oficiu. Competenţa cercetării penale revine în acest caz Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Conform Legii nr.78 din 2000, privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ancheta e obligatorie", a spus avocatul.

 

Etichete
Comenteaza