Problemele oraşului, de la concedieri la monumente, analizate de ministrul Culturii

Problemele oraşului, de la concedieri la monumente, analizate de ministrul Culturii
Kelemen Hunor a abordat ieri, la Cluj, subiecte precum disponibilizările din domeniu sau “cazul” Muzeului de Istorie.
Intenţia Clujului de a deveni Capitală Culturală Europeană, situaţia disponibilizărilor din instituţiile culturale sau “cazul” Muzeului de Istorie au fost câteva dintre temele abordate de ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, în vizita sa de ieri la Cluj. Oficialul guvernamental şi-a exprimat intenţia de a susţine mai multe proiecte clujene, unele anunţate în premieră.

Kelemen Hunor a vizitat şantierul statuii lui Matei Corvin, precizând că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a decis susţinerea financiară a restaurării, care va fi încheiată în decembrie. Noua inaugurare a grupului statuar va avea loc în ianuarie sau februarie 2011. Suma alocată de minister este de 1,5 milioane de lei. Ministrul a făcut apoi recepţia finală a studioului Teatrului Maghiar, la doi ani după intrarea în funcţiune a acestuia, aşa cum prevede legislaţia. Studioul a fost construit în 8 luni, a costat 1,6 milioane de euro, fiind primul proiect finanţat de minister prin împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi e unul dintre cele mai moderne din ţară.

Ministrul Culturii s-a întâlnit şi cu edilul Sorin Apostu. “Am discutat proiecte comune, care privesc ambele părţi”, a specificat Kelemen. Unul dintre ele vizează introducerea în Lista monumentelor istorice a circa 300 de poziţii din Cimitirul Central. “Există o listă făcută de Fundaţia Hazsongard, cu monumente şi morminte în majoritate maghiare, dar i-am propus primarului extinderea listei şi continuarea procesului”, a spus ministrul. El a mai avansat şi posibilitatea cumpărării clădirii Hotelului Continental, pentru a găzdui Muzeul de Istorie.

Situaţia muzeului a fost discutată pe larg de Kelemen Hunor. Actualul sediu al instituţiei este obiectul unui proces judiciar cu Universitatea Babeş-Bolyai, iar Ministerul Culturii a stopat orice investiţie în clădirea aflată în renovare. Kelemen a precizat însă că un nou sediu nu poate fi, deocamdată, cumpărat, din lipsă de fonduri. “Trebuie să facem rost de bani. Vom vorbi cu premierul”, a afirmat el. Totuşi, demnitarul a avertizat că mutarea e un proces îndelungat şi, momentan, muzeul trebuie să funcţioneze în actualul sediu. Ministrul s-a referit şi la situaţia tensionată dintre directorul instituţiei, Ioan Piso, şi angajaţi. “Domnul Piso trebuie să facă şi compromisuri. O soluţie trebuie găsită cu colectivul de aici.”

Kelemen Hunor a anunţat şi adoptarea, miercuri seară, a Hotărârii de Guvern privind disponibilizările din instituţiile de cultură. Cifra finală a acestora este, la nivel naţional, de 573, mai mică decât cea prevăzută în proiectul iniţial, de 638. “Sunt 200 de locuri vacante şi restul ocupate care vor fi reduse în primele luni din anul viitor. Negociem în continuare cu directorii instituţiilor, pentru stabilirea cifrelor exacte în fiecare caz. Vom da ordine ministeriale pentru fiecare instituţie din subordinea ministerului”, a sintetizat Hunor. “Anul viitor nu avem nici o intenţie de a face alte disponibilizări”, a spus el ferm. Operele Română şi Maghiară, Muzeul de Istorie şi Teatrul Naţional sunt structurile clujene vizate de această decizie legislativă.

Concurenţă internă pentru Capitală Culturală Europeană

Candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană este apreciată de Kelemen Hunor. Ministrul atrage însă atenţia asupra competiţiei interne în această privinţă. “Şi Timişoara, şi Iaşiul vor acest titlu. Va exista o competiţie internă şi multe lucruri vor depinde de infrastructura culturală. Autorităţile locale trebuie să vină cu un proiect”, a spus demnitarul. “Intenţia nu e utopică, dar până la proiectul concret mai e mult de lucru şi trebuie început cât mai repede”, a precizat Kelemen. “E bine să se lucreze cu oameni care au expertiză”, a adăugat ministrul Culturii. Pe de altă parte, primarul Sorin Apostu i-a cerut oficialului să determine Guvernul României să-şi facă publică pe lângă forurile europene intenţia de a avea o Capitală Culturală în 2020.

Comenteaza