Profit pe timp de criză: fierul vechi se vinde “ca pâinea caldă”
- Scris de Bianca Felseghi
- 10 Aug 2010, 00:06
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Sute de clujeni se îndeletnicesc cu vânzarea de fier vechi, însă provenienţa “mărfii” nu poate fi întotdeauna verificată din pricina numărului mare al punctelor de colectare autorizate.
Punctele de colectare a fierului vechi au apărut la Cluj în ultimele luni ca ciupercile după ploaie. De altfel, dată fiind criza financiară, numărul clujenilor care se întreţin sau încearcă să câştige nişte bani în plus reciclând fierul este în creştere. Şi furturile de fier vechi au căpătat amploare.
În ultimele luni, Poliţia Cluj a informat, în repetate rânduri, că au fost furate capacele de canale în cartierele din oraş, că au fost tăiate cablurile de telefonie în comunele din judeţ sau că au fost “atacate” depozitele cu obiecte scoase din uz ale CFR.
“Au fost autorizate zeci de SRL-uri care colectează fier vechi. Prefectura a dat aceste autorizaţii şi au fost înfiinţate tot felul de spaţii, «cuiburi», în jurul depozitelor noastre, dar nu numai, prin tot judeţul. Unele dintre ele sunt deschise non-stop, vine lumea noaptea şi aduce fierul vechi; drumul fierului vechi furat trebuie căutat acolo. La depozitul nostru de două săptămâni stau aproape în fiecare zi doi poliţişti care verifică oamenii, îi legitimează”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ directorul economic al societăţii Remat, inginerul Mircea Ştef. Zilnic, doar la depozitele Remat - principalul colector de feroase şi neferoase de pe străzile Tudor Vladimirescu şi Maşiniştilor - în jur de 70 de oameni stau la coadă să vândă fierul vechi.
“Legea este prea permisivă, atitudinea celor de la Mediu lasă de dorit. Oricine poate să-şi deschidă un punct de colectare. Însă fierul acesta este vândut tot către societăţile mari, care au tehnologia necesară prelucrării fierului vechi”, mai spune Ştef. Dat fiind că cererea şi oferta de fier vechi au crescut în vreme de criză, preţurile pentru un kilogram de fier vechi s-au majorat cu 10%. Astfel, se pot încasa între 60 şi 80 de bani pentru un kilogram, în funcţie de starea de erodare şi de aliaj.
Potrivit informaţiilor oferite de prefectură, în Cluj funcţionează la această oră 54 de agenţi economici al căror obiect de activitate este colectarea deşeurilor de fier şi 94 de puncte de colectare. Principalele trei societăţi care reciclează produsele din fier în judeţul Cluj sunt Remat SA, Reformate SA şi Remat Invest Zalău. Ultimul bilanţ disponibil pe site-ul Ministerului Finanţelor arată că Remat SA a avut un profit de aproape două milioane de lei în 2008. Potrivit unor surse din cadrul Prefecturii Cluj, cele mai multe dintre centrele de colectare nou-avizate sunt, de fapt, puncte de lucru ale unor firme cu sedii în Râmnicu Vâlcea, Petroşani sau în oraşe din Moldova. Activitatea acestora nu poate fi verificată întrucât punctele de lucru nu au personalitate juridică distinctă.
Şi feţele bisericeşti s-au apucat de colectat fier vechi: preotul Ioan Botea din localitatea Gârbău are o afacere prosperă în comuna Aghireşu, cu firma sa, Rematex Aghireş SRL, şi, în plus, şi-a extins afacerea în Cluj-Napoca, deţinând două puncte de colectare pe străzile Aurel Vlaicu şi Plevnei. Reprezentantul Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului (APM) Cluj, Adina Maier, responsabil cu eliberarea de acorduri de principiu privind autorizarea punctelor de colectare, căruia ZIUA de CLUJ i-a solicitat mai mule informaţii, a cerut să fie sunată în cursul zilei de astăzi, motivând că se află într-o şedinţă prelungită.
În urmă cu aproximativ o săptămână, Compania de Apă Someş a anunţat că au fost furate capacele de fontă de pe nouă străzi din oraş, în total 20 de bucăţi. Zonele vizate de hoţi sunt străzile Bună Ziua, Băişoara, Azuga, Scărişoara, Liviu Rebreanu, Detunata, Alverna şi Parcul Feroviarilor. Compania de Apă nu este la primul eveniment de acest gen: ultimul furt consistent s-a petrecut în luna aprilie. Hoţii vânează atât gurile de canal, cât şi capacele căminelor din reţelele interioare ale blocurilor. În acest caz, locatarii sunt cei care trebuie să suporte paguba.
Trei persoane au furat 700 de kg de şină uzată
Un caz recent este cel al unor bărbaţi din comuna Aşchileu, prinşi de poliţişti la sfârşitul săptămânii trecute. Cei trei furaseră din Depoul CFR Cluj 700 de kilograme de şină uzată. Din cauza “atacurilor” repetate, Regionala CFR Călători a montat în zona depoului camere de supraveghere.
În ultimele luni, Poliţia Cluj a informat, în repetate rânduri, că au fost furate capacele de canale în cartierele din oraş, că au fost tăiate cablurile de telefonie în comunele din judeţ sau că au fost “atacate” depozitele cu obiecte scoase din uz ale CFR.
“Au fost autorizate zeci de SRL-uri care colectează fier vechi. Prefectura a dat aceste autorizaţii şi au fost înfiinţate tot felul de spaţii, «cuiburi», în jurul depozitelor noastre, dar nu numai, prin tot judeţul. Unele dintre ele sunt deschise non-stop, vine lumea noaptea şi aduce fierul vechi; drumul fierului vechi furat trebuie căutat acolo. La depozitul nostru de două săptămâni stau aproape în fiecare zi doi poliţişti care verifică oamenii, îi legitimează”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ directorul economic al societăţii Remat, inginerul Mircea Ştef. Zilnic, doar la depozitele Remat - principalul colector de feroase şi neferoase de pe străzile Tudor Vladimirescu şi Maşiniştilor - în jur de 70 de oameni stau la coadă să vândă fierul vechi.
“Legea este prea permisivă, atitudinea celor de la Mediu lasă de dorit. Oricine poate să-şi deschidă un punct de colectare. Însă fierul acesta este vândut tot către societăţile mari, care au tehnologia necesară prelucrării fierului vechi”, mai spune Ştef. Dat fiind că cererea şi oferta de fier vechi au crescut în vreme de criză, preţurile pentru un kilogram de fier vechi s-au majorat cu 10%. Astfel, se pot încasa între 60 şi 80 de bani pentru un kilogram, în funcţie de starea de erodare şi de aliaj.
Potrivit informaţiilor oferite de prefectură, în Cluj funcţionează la această oră 54 de agenţi economici al căror obiect de activitate este colectarea deşeurilor de fier şi 94 de puncte de colectare. Principalele trei societăţi care reciclează produsele din fier în judeţul Cluj sunt Remat SA, Reformate SA şi Remat Invest Zalău. Ultimul bilanţ disponibil pe site-ul Ministerului Finanţelor arată că Remat SA a avut un profit de aproape două milioane de lei în 2008. Potrivit unor surse din cadrul Prefecturii Cluj, cele mai multe dintre centrele de colectare nou-avizate sunt, de fapt, puncte de lucru ale unor firme cu sedii în Râmnicu Vâlcea, Petroşani sau în oraşe din Moldova. Activitatea acestora nu poate fi verificată întrucât punctele de lucru nu au personalitate juridică distinctă.
Şi feţele bisericeşti s-au apucat de colectat fier vechi: preotul Ioan Botea din localitatea Gârbău are o afacere prosperă în comuna Aghireşu, cu firma sa, Rematex Aghireş SRL, şi, în plus, şi-a extins afacerea în Cluj-Napoca, deţinând două puncte de colectare pe străzile Aurel Vlaicu şi Plevnei. Reprezentantul Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului (APM) Cluj, Adina Maier, responsabil cu eliberarea de acorduri de principiu privind autorizarea punctelor de colectare, căruia ZIUA de CLUJ i-a solicitat mai mule informaţii, a cerut să fie sunată în cursul zilei de astăzi, motivând că se află într-o şedinţă prelungită.
În urmă cu aproximativ o săptămână, Compania de Apă Someş a anunţat că au fost furate capacele de fontă de pe nouă străzi din oraş, în total 20 de bucăţi. Zonele vizate de hoţi sunt străzile Bună Ziua, Băişoara, Azuga, Scărişoara, Liviu Rebreanu, Detunata, Alverna şi Parcul Feroviarilor. Compania de Apă nu este la primul eveniment de acest gen: ultimul furt consistent s-a petrecut în luna aprilie. Hoţii vânează atât gurile de canal, cât şi capacele căminelor din reţelele interioare ale blocurilor. În acest caz, locatarii sunt cei care trebuie să suporte paguba.
Trei persoane au furat 700 de kg de şină uzată
Un caz recent este cel al unor bărbaţi din comuna Aşchileu, prinşi de poliţişti la sfârşitul săptămânii trecute. Cei trei furaseră din Depoul CFR Cluj 700 de kilograme de şină uzată. Din cauza “atacurilor” repetate, Regionala CFR Călători a montat în zona depoului camere de supraveghere.
DISTRIBUIE
Comenteaza
