Proiect pilot la Cluj pentru combaterea risipei alimentare. Donezi mâncare printr-o aplicaţie mobilă FOTO

Până la aplicarea legii privind diminuarea risipei alimentare în România, Clujul lansează un proiect pilot care să îi ajute pe cei în nevoie. Este vorba despre aplicaţia Share Food (Împarte mâncare). Iniţiativa aparţine Asociaţiei O Masă Caldă, iar municipalitatea promite să-şi asume rolul de mediator între restaurante, lanţurile de magazine şi organizaţiile non-guvernamentale.

La nivelul Uniunii Europene se aruncă 180 de kilograme de alimente anual pe cap de locuitor. În România, se aruncă 10 % din alimente, acest procent clasând ţara noastră în primele 15 cu această problemă.

"La Cluj-Napoca am promis că vom găsi soluţii. Vom începe un program pilot prin care oamenii să conştientizeze problema risipei alimentare, dar mai ales prin care să îi ajutăm pe cei care au nevoie de o masă caldă, de o hrană suplimentară, fie că vorbim de cămine de bătrâni, centre sociale, asociaţii caritabile sau alte astfel de locaţii. Şi am găsit şi o cale de colaborare foarte bună cu Asociaţia O Masă Caldă. Ei au deja în pregătire o aplicaţie care se numeşte Share Food. Să spunem că un restaurant mai are la final de program 10 pizza disponibile. Ei bine, prin intermediul aplicaţiei le poate dona entităţilor de care vorbeam mai devreme", a declarat edilul Emil Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Aplicaţia mobilă va fi lansată oficial în lunile ce urmează, dar este disponibilă deja în Google Play și App Store pentru posesorii de telefoane mobile cu sisteme de operare Android și iOS.

"Aplicaţia se adresează persoanelor juridice, deoarece vrem să ajungem la grupuri cât mai mari de beneficiari, dar şi pentru a avea garanţia valabilităţii produselor donate. Donatorii pot fi resturante, firme de catering, organizatori de evenimente etc., care la un moment dat rămân cu mâncare neconsumată, în timp ce beneficiarii sunt ONG-uri, grupuri civive etc., care au ca activitate combaterea foamei şi a rispiei de mâncare. De asemenea, poate aceşti donatori pot asigura şi transportul alimentelor către beneficiari. Urmează să mai avem o întâlnire cu reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca pentru a pune la punct unele detalii şi pentru a vendea cine anume se va ocupa de gestionarea acestui proiect", a declarat George Jiglău, lectorul universitar al Departmentului de Științe Politice al UBB şi membru fondator "O masă caldă".

Programul Share Food se doreşte a fi funcţional la nivel naţional.

 

Povestea "O masă caldă"

În 1 iunie 2013, un grup de voluntari neafiliați vreunei asociații, format la inițiativa Cosminei Paul, gătesc pentru prima dată 50 de porții de mâncare caldă la Cantina Primăriei de pe strada Emil Zola, acestea fiind împărțite în Piața Muzeului unui grup de persoane cu venituri reduse. George Jiglău și Cosmina Paul s-au implicat în anii 2013 şi 2014, iar către sfârșitul anului 2014 Raimonda Boian preia coordonarea cantinei din Piața Muzeului și își formează echipe cu care coordonează prin rotație activitatea.

A doua cantină din Cluj-Napoca a fost deschisă de Remus Florea, la Centrul Social de Urgență, împreună cu medicii de la Psihiatrie Infantilă Cluj-Napoca. În 2015 a predat coordonarea cantinei Roxanei Elena Ferezan.

Începând cu octombrie 2014, George începe coordonarea celei de-a treia cantine, la Cafeteria Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Din noiembrie 2014, odată cu semnarea protocolului cu Direcția Generală de Asistență Socială, se deschide prima cantină în București, la Centrul OMINIS, a patra în țară, pentru 100 de mese destinate pensionarilor din Apărătorii Patriei. În 2017 a fost inaugurată şi o bucatarie mobilă, pentru că nu e permis legal să se transporte mâncarea dintr-un sector în altul, pentru că o singură locaţie limitează accesul beneficiarilor şi a voluntarilor, etc.

În prezent, "O masă caldă" îşi desfăşoară activitatea în 9 bucatarii din ţară, pentru peste 700 de persoane: 4 sunt localizate în Cluj-Napoca, 3 în București, 1 în Bistriţa şi 1 în Satu Mare. Programul se bazează exclusiv pe voluntariat, pe donații și pe un management inteligent al resurselor.

Lgea risipei alimentare, aplicată din iulie 2018

România are o lege privind risipa de alimente încă din 2017, dar a fost aprobată și apoi suspendată până în iulie 2018.

Potrivit legii, operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să întreprindă acţiuni de prevenire a ripisei de alimente, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea produselor.

În plus, operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să ia măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate la vânzare, conform legislaţiei în vigoare şi să transfere alimentele, prin donare, sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate în aproape de data expirării, către intităţi înregistrate la ANSVSA, cu oblligaţia respectării prevederilor legale privind condiţiile de igienă, temperatură, în timpul depozitării, precum şi etichetarea corespunzătoare.

Proiectul mai prevede că o serie de subproduse nedestinate consumului uman va fi direcţionate către consumul animal. În plus, produsele agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal vor fi transformate în compost sau biogaz.

Potrivit legii, agenţii economici care nu respectă prevederile legii riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei pentru microîntreprinderi, de la 3.000 la 6.000 de lei, pentru IMM-uri, şi de la 6.000 la 10.000 de lei pentru întreprinderi mari.