Situaţie dramatică într-un sat la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, unde la fiecare viitură puternică 70 de persoane ajung izolate de civilizaţie, fără legătură cu lumea exterioară. De zeci de ani, sătenii din Borşa Cătun rămân izolaţi cu zilele atunci când apele revărsate de pe dealurile din zonă inundă jumătate din localitate.
Acum, însă, viiturile au luat cu ele şi singurul pod care făcea legătura cu civilizaţia, un pod de lemn vechi de zeci de ani pe care sătenii l-au peticit. în urmă cu o săptămână, un copil de 9 ani care mergea la şcoală a fost pe punctul de a-şi pierde viaţa după ce a alunecat de pe puntea improvizată în vâltoare, dar a reuşit să se agaţe de o salcie, iar copiii care îl însoţeau au fugit în sat să cheme ajutoare.
Lucian are 9 ani, e în clasa a II-a, iar în urmă cu 11 zile se îndrepta spre şcoală. Alerga pe punte şi a alunecat. “Am picat în vale şi m-am ţinut de un copac”, spune el. Pe aceeaşi punte se afla şi fratele lui, Anton, care e în clasa I, împreună cu o fetiţă. El a fugit în sat şi a chemat ajutoare, vecinii din apropierea văii, care au reuşit să-l scoată pe copil din vâltoare.
“Altfel ar fi murit”, spune primarul Mariana Secară. “Niciodată de când mă ştiu n-am mai văzut aşa ceva. Ne-au sunat noaptea la ora 3.00, că a venit apa peste ei, dar n-am avut cum să ajungem la ei. Apa era foarte mare, ajungea până la drum”, arată primarul, descriind o lăţime a albiei de cel puţin 30 de metri, când, în mod normal, în vale curge un pârâu.
“A fost o viitură foarte mare în noaptea de marţi spre miercuri, acum se poate merge prin altă zonă, dar accesul e foarte greu. Numai cu tractorul sau cu căruţa se poate merge. Am fost cu un tractor cu remorcă, în care am dus ajutoare de la Crucea Roşie pentru sinistraţi, dar abia am reuşit să ajungem. Drumul e de pământ, e desfundat, dacă plouă e clar că nu mai avem cum să ajungem la oameni. Sunt 70 de persoane care rămân izolate, mulţi sunt bolnavi cronici şi nu putem chema medicul pentru că nu are cum să ajungă aici”, afirmă primarul.
“De două luni se tot formează viituri aici în vale. La fiecare ploaie se adună apa de pe trei văi şi de pe dealurile dimprejur, chiar şi de pe dealul Clujului. Toată valea se scurge aici şi se face vâltoare”, descrie Dorel Secară, fostul preşedinte al Asociaţiei Fermierilor din România, actual fermier. “Eu aici m-am născut, dar n-am văzut niciodată aşa ceva. Ferească Dumnezeu ce-a fost! Când plouă, copiii nu pot merge la şcoală cu zilele, salvarea nu poate veni”, spune el.
Zona a rămas acum complet izolată după ce viiturile din urmă cu zece zile au luat pe sus podul din lemn care asigura legătura cu centrul de comună. Singura variantă în care se poate ajunge la cele câteva case este un drum de pământ care ocoleşte 8 kilometri. Dar chiar şi aşa, “nu putem trece decât cu tractorul. Noroiul e până la genunchi”, spune un localnic. Localitatea a fost complet izolată timp de zece zile, până marţi, când apele s-au retras.
“Zece zile nu am putut ajunge la oameni, a fost cumplit!”, mărturiseşte primarul. Localnicii se întreţin din pensie şi din laptele pe care reuşesc să-l vândă la procesatori, însă din 1 iunie aceştia nu au reuşit să vândă niciun litru din cauză că maşina procesatorului care operează în zonă nu a reuşit să ajungă în cătun.
Numai studiul de fezabilitate pentru construcţia podului din beton care să facă legătura între cătun şi drumul judeţean din apropiere costă 700.000 lei. “Nu avem banii aceştia”, recunoaşte primarul Secară, care speră totuşi să reuşească să obţină finanţare pentru lucrări.
Rupţi de lume în Valea Drăganului
Satul Valea Drăganului din comuna Poieni a fost izolat complet timp de mai multe zile, în urmă cu două săptămâni, după ce drumul judeţean 764B, care face legătura între sat şi DN1E60, a fost distrus pe o porţiune de 10 metri. De altfel, în comună au fost inundate 200 de locuinţe şi anexe.
Izolaţi şi în Câmpeneşti
Mai multe case din localitatea Câmpeneşti sunt izolate de mai bine de o săptămână după ce apele revărsate de pe versanţi au surpat podul de acces în zonă. Doar de ieri aceştia pot folosi o rută ocolitoare, de 4 kilometri, după ce drumul a fost reparat de Primăria Apahida.
“Chiar azi (ieri-n.red.) am făcut prima evaluare a ofertelor pentru reconstrucţia podului şi sperăm să adjudecăm lucrările luni. Dar nu sunt bani, nimeni nu ne ajută cu nimic, numai cu poveşti. Am făcut drumul, e practicabil şi o să-l facem mai bun în zilele următoare”, spune primarul Ionel Fărcaş. în schimb, localnicii se revoltă şi susţin că primăria putea găsi o soluţie şi mai devreme.
“Puteau să arunce câteva tuburi de beton de-a lungul axului pârâului şi să le pună pe deasupra, ca să putem trece, provizoriu, cu maşinile. Aşa ne poartă 8 kilometri în plus pe un drum pe care, dacă mergem zilnic, peste o lună ne aruncăm maşinile”, ne-a declarat un localnic.
