Raportul MCV menţionează tensiunile provocate de OUG 13 şi modificările la legile Justiţiei
"În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea", se arată în raportul MCV, publicat miercuri.
Documentul face referire şi la Ordonanţa de Urgenţă nr 13, care a provocat proteste ample la începutul acestui an.
"Progresele pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga ţară. Deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public", arată raportul MCV.
Nu sunt ignorate nici modificările la legile Justiţiei propuse de Tudorel Toader şi reacţiile negative care au apărut odată cu punerea în discuţie a acestora.
"Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar. Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România. Cele trei legi ale justiţiei, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi organizarea şi funcţionarea instanţelor, a parchetelor şi chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenţei sistemului judiciar şi a sistemului de justiţie în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (...) Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială".
Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ţinând seama de avizul Comisiei de la Veneţia.
"De exemplu, declaraţii publice din partea autorităţilor conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncţional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate". Acest lucru este în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar", mai arată MCV.
