Rechizitoriul “Bacul xeroxat”: cum au acţionat inculpaţii

Dosarul privind frauda de la bacalaureat în Cluj are şapte volume şi un rechizitoriu de 200 de pagini.

Serviciul Teritorial Cluj al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a trimis, ieri, la tribunal, dosarul în care directorul Grupului Şcolar “Alexandru Borza”, Ioan Rus, directorul adjunct al Colegiului “Edmond Nicolau”, Ioan Văidăhăzan, directorul şcolii private “Didactica Nova”, Dorel Avram, şi profesorul universitar Ilie Cornoiu (foto) au fost trimişi în judecată pentru fraudarea a trei sesiuni de bacalaureat: în verile 2009 şi 2010, de la Centrul de examen “Alexandru Borza” şi în toamna lui 2009, de la Centru “Edmond Nicolau”.

Rus şi Avram sunt acuzaţi că au adunat de la mai mulţi candidaţi peste 20.000 de euro, respectiv peste 16.000 de euro. Văidăhăzan ar fi primit de la primii doi inculpaţi, dar şi direct de la candidaţi, circa 5.000 de euro, iar la Cornoiu ar fi ajuns, prin intermediul directorilor de şcoli, 4.300 de euro. Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată pe cei patru inculpaţi aflaţi în arest preventiv şi pe 16 candidaţi de la bacalaureat, care vor fi judecaţi în stare de libertate pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă, dare de mită sau fals material în înscrisuri. De asemenea, dosarul a fost disjuns cu privire la alte fapte de corupţie semnalate de alţi candidaţi care s-au prezentat la sediul DNA Cluj în ultima săptămână. În cadrul anchetei disjunse se vor cerceta lucrările efectuate de un candidat la cabana din localitatea montană Râşca, a lui Ioan Rus, contra ajutorului la promovarea bacalaureatului şi promisiunea făcută de un alt candidat că îi va construi un garaj la cabană. De asemenea, procurorii îl mai cercetează pe Ioan Văidăhăzan pentru două sume, de 1.800 şi 1.300 de euro, pe care le-ar fi primit ca mită.

Procurorii descriu cu lux de amănunte ce s-a întâmplat la sesiunea din vară de la “Alexandru Borza”, unde Văidăhăzan şi Cornoiu au fost membri în Comisia de examen. “Actele de urmărire penală administrate în cauză au conturat existenţa unei echipe bine sudate în care inculpaţii au plănuit atent şi în detaliu punerea în practică a fraudei, ce a presupus obţinerea unor formulare suplimentare de examen, rezolvarea subiectelor, obţinerea unui copiator color de dimensiunea A3, specifică tipizatelor de bacalaureat, instruirea candidaţilor, repartizarea lor în sălile unde urmau să copieze rezolvările subiectelor, multiplicarea lucrărilor, completarea chenarelor secretizate, activităţi care au fost sincronizate, fiecare inculpat având rolul său, întrucât trebuiau finalizate într-un interval de timp bine stabilit şi fără a trezi suspiciunea celorlalţi membri ai comisiei”, se arată în rechizitoriul DNA. Procurorii mai arată că Rus, Văidăhăzan şi Avram au recunoscut că, cu câteva săptămâni înainte de probele scrise, au stabilit ca, dacă desemnarea membrilor comisiei va fi favorabilă, să pună în practică planul de fraudare. Totodată, ar fi căzut de acord să ceară 300 de euro de la un candidat pentru fiecare probă.

Potrivit rechizitoriului, era necesar ca preşedintele Comisiei de examen, Ilie Cornoiu, să se izoleze de restul comisiei pentru a sustrage lucrările cu parole şi a le înlocui cu cele falsificate, fără ca membrii comisiei, şi ei cadre didactice cu experienţă, să bănuiască ceva. “Ilie Cornoiu a hotărât să-şi desfăşoare activitatea ca preşedinte al comisiei într-o încăpere, izolat de toţi ceilalţi membri ai comisiei”, notează procurorii. Comportamentul lui Cornoiu contravine metodologiei de desfăşurare a bacalaureatului.

O altă normă a metodologiei de bacalaureat încălcată de Văidăhăzan şi Cornoiu a constat în faptul că i-au permis lui Rus să fie prezent în Centrul de examen pe durata probelor scrise. “Astfel, inculpatul Rus Ioan s-a ocupat de candidaţii ce redactau al doilea rând de lucrări în sălile de informatică, iar inculpatul Văidăhăzan Ioan de candidaţii “repartizaţi” în birourile pedagogilor (birouri situate într-un alt corp de clădire, în care Rus nu avea posibilitatea să ajungă fără să fie văzut). Cei doi au distribuit candidaţilor tipizate de examen şi soluţiile subiectelor, au verificat dacă aceştia au ajuns în sălile în care au fost instruiţi să se prezinte, dacă se încadrau în timpul care le-a fost alocat pentru copierea subiectelor. La final, lucrările astfel redactate au fost adunate de inculpaţii Rus şi Văidăhăzan şi multiplicate în încăperea unde se afla copiatorul color. Aici, pe măsură ce inculpatul Văidăhăzan xerocopia lucrările, din lista de candidaţi pe care o avea la dispoziţie inculpatul Rus a completat chenarele secretizate. Toată această activitate a necesitat o perioadă relativ lungă de timp, de mai bine de o oră”, se arată în rechizitoriu.

În paralel cu activităţile lui Văidăhăzan şi Rus, Cornoiu îşi ducea la bun sfârşit propriul său rol. Astfel, acesta ar fi dispus ca toţi profesorii supraveghetori de la sălile de examen să predea lucrările din sălile respective membrilor comisiei anume desemnaţi. Apoi, a stabilit ca această activitate să aibă loc în cantina liceului, iar după numărarea lucrărilor, acestea să-i fie predate lui, în biroul unde se afla singur. Potrivit declaraţiilor date de membrii comisiei, în această încăpere Cornoiu a rămas singur aproape trei ore, afirmând că doreşte să verifice lucrările, să le numere şi să le aşeze în calupuri de câte 50 de bucăţi. Cu toate că vicepreşedinţii comisiei s-au oferit să-l ajute, Cornoiu a refuzat prezenţa oricărei persoane în acel birou. “Prin conduita sa, inculpatul oferea celorlalţi doi inculpaţi răgazul necesar pentru xerocopierea, în timp ce el sustrăgea lucrările conţinând parolele “asta-e-este” şi “dacă-e-este” din teancul de 400 de lucrări redactate la proba de română”, arată procurorii.