România, într-un top al "RUȘINII": se numără printre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană
Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană.
Raportul Transparency International arată că există o legătură directă între locul înregistrat în CPI şi modul în care o ţară poate să facă faţă provocărilor generate de pandemia de COVID-19: Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală şi mai puţin probabil să încalce normele democratice şi instituţionale sau regulile statului de drept.
Indicele de Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.
Deşi punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE - România, Bulgaria şi Ungaria - cu acelaşi scor: 44 de puncte din 100 posibile.
Percepţia asupra corupţiei din sistemul public şi mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel şi în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus faţă de anul anterior. De altfel, ţara noastră înregistrează acelaşi scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante şi nu au reuşit să schimbe percepţia pe care experţi independenţi şidin mediul de afaceri o au cu privire la corupţia din România.
Lipsa de transparenţă în achiziţiile publice, subfinanţarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel naţional care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achiziţiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficienţe atât în administraţia locală cât şi cea centrală.
Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ îşi asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenţei publice.
Societatea românească şi-a pierdut semnificativ aplombul în a sancţiona corupţia şi lipsa de integritate ca flagel general şi s-a manifestat mai degrabă secvenţial, comentează Transparency International.
