România, record de decese în 2019-2020. Care este motivul și ce ne așteaptă în viitor

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS) a vorbit despre piramida vârstei la români, despre care spune că este una firavă, de ce s-au înregistrat multe decese și ce va urma.

Invitat în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS) vorbeşte despre piramida vârstei la români, despre care spune că este una firavă. Invitatul lui Bogdan Nicolae explică şi motivul – exceptând contextul pandemic – pentru care în 2019-2020 ţara noastră a înregistrat record de decese.

Să ştiţi că în zona de demografie, în viziunea mea, două aspecte sunt foarte importante. Pe de-o parte este acest număr al populaţiei, dar mult mai importantă este echilibrarea populaţiei pe cele trei grupuri de vârstă. Atâta timp cât se deteriorează foarte mult raportul de dependenţă sau raportul de îmbătrânire, este un lucru nu tocmai plăcut.”

Cum ar arăta acum piramida vârstelor la români?

T. Andrei: O bază foarte gingaşă, firavă. Este sub forma unei ciuperci. 180.000 la bază. Gândiţi-vă că avem „decreţeii” – cei de vârstă 50+, 55, 60. În anul 1966, România a avut peste 500.000 de naşteri şi apoi urmează reducerea firească a vârfului piramidei.”

Tudorel Andrei: „Va urma o perioadă în care vom avea un număr mai mic de decese”

„A fost şi o cauză obiectivă, legată de COVID, dar nu a fost numai aceasta. Gândiţi-vă că am început să culegem peste vârsta de 75 de ani, persoanele născute în perioada 46-55. Şi în mod firesc au ajuns la o anumită vârstă şi a urmat în mod natural decesul. Probabil că va urma o perioadă în care vom avea un număr mai mic de decese, că avem un număr mai mic de naşteri ‘56-66, dar gândiţi-vă ce se va întâmpla după anul 2030”, explică invitatul lui Bogdan Nicolae.

„În 30 de ani, Franţa şi-a crescut populaţia rezidentă cu aproape 9.000.000”

Cât de importantă este puterea economică a unei ţări pentru a încuraja politica pro-natalitate? Ce îi trebuie României pentru a pune bazele unei asemenea politici, bazate pe stimularea unui număr cât mai mare de copii într-o familie? Care a fost ingredientul care i-a făcut pe francezi, într-o familie normală, să aibă 3-4 copii? Ce s-a schimbat în cadrul modelului cultural, astfel încât foarte mulţi copii se nasc în afara căsătoriei?

„Probabil va fi cel mai greu de echilibrat dinamica populaţiei dintr-un motiv foarte simplu. E vorba de un model cultural în care familia să aibă mai mult de doi copii. Va fi greu de acceptat în actualele condiţii economice, în actualul mod de viaţă pe care îl vede fiecare familie. Să nu uităm că, pentru a păstra populaţia la nivelul actual, fiecare femeie în perioada fertilă trebuie să aibă 2,1 copii. Or, în această perioadă noi avem în jur de 1,6 şi din păcate – şi spun din păcate în context european – e una dintre cele mai mari rate la nivel european. Deci ceea ce se întâmplă la noi, se întâmplă în majoritatea ţărilor europene. Excepţia să ştiţi că este Franţa. Şi nu întâmplător Franţa, în cei 30 de ani şi-a crescut populaţia rezidentă şi pe cale naturală şi prin emigraţie cu aproape 9.000.000. Dar este o excepţie.

Ce a condus la această excepţie? Care a fost ingredientul care i-a făcut pe francezi, într-o familie normală, să aibă 3-4 copii? T. Andrei: Economia le-a permis, începând cu anii ‘60 o politică pro-natalitate, nu bazată pe interdicţia avortului, ci bazată pe stimularea unui număr cât mai mare de copii într-o familie. Ori puterea economică le-a permis o asemenea abordare pe o perioadă lungă de timp.

Nu putem avea o asemenea strategie cu stimulente acordate pe o perioadă foarte scurtă. Aici trebuie o continuitate pe o perioadă lungă, cu măsuri clare şi care să nu fie schimbate. Francezii au mers pe strategie. E un model. Un alt model este cel al Marii Britanii, care nu s-a bazat neapărat pe subvenţii de la stat pentru a creşte natalitatea, ci prin dezvoltarea mediului economic şi atragerea de imigranţi. Marea Britanie iarăşi a asigurat un spor al populaţiei rezidente pe parcursul ultimilor 30 de ani.”

Tudorel Andrei: „Haideţi să ne uităm la vârsta medie a femeii la prima naştere şi la toate naşterile”

„Vom observa că a crescut foarte mult. Dacă la începutul anilor ‘90 era în jur de 22 de ani, acum s-a dus aproape de 30 de ani. Atât la prima naştere, cât şi la toate naşterile. Practic, femeia decide la o vârstă mult mai înaintată să aibă primul copil sau să aibă mai mulţi copii”, explică Tudorel Andrei.

„Sunt foarte mulţi copii născuţi în afara căsătoriei!”

„Altceva este interesant, să ştiţi! Sunt foarte mulţi copii născuţi în afara căsătoriei. Dacă o să vă uitaţi în statisticile din Anuarul Statistic, veţi observa că s-a schimbat foarte mult modelul cultural şi din perspectiva de a avea un copil în sau în afara căsătoriei. Foarte surprinzător este că acest model îl regăsim chiar şi în mediul rural, care de regulă este un model mult mai conservator care acceptă mult mai greu o asemenea situaţie.

Este de altfel un model european. În familiile din Europa sunt destul de multe asemenea situaţii. Cum de altfel, e puţin surprinzător numărul de naşteri la copiii, ca să nu spun femeile care au mai puţin de 15 ani. Din păcate, aici se pot calcula aceste procente. Ceea ce este o situaţie neplăcută”, conchide Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, invitat în emisiunea InSecuritate, de la Aleph News, potrivit Mediafax.